Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea 85/2006. Decizia nr. 349/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 349/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 09-03-2015 în dosarul nr. 897/122/2013
ROMÂNIA
Dosar nr._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A VI A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 349 A
Ședința publică de la 9 martie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE S. G. N.
JUDECĂTOR M. C. S.
GREFIER G. M.
====
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de apelanta ADMINISTRAȚIA JUDETEANA A FINANȚELOR PUBLICE G. împotriva sentinței civile nr. 404 din 10.09.2014, pronunțată de Tribunalul G. - Secția Civilă în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimata
P. P. .
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că apelanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Față de solicitarea apelantei de judecare a cauzei în lipsă potrivit dispozițiilor art.411 alin. 1 pct.2 NCPC, Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, reține următoarele:
Creditorul Administrația Județeană a Finanțelor Publice G. a formulat cerere pentru atragerea răspunderii patrimoniale a pârâtului P. P., în calitate de fost administrator statutar al societății S.C. Team Air H. S.R.L., conform dispozițiilor art.138 alin.1 lit. d din Legea nr.85/2006.
În motivarea cererii s-a arătat că, în urma verificării evidențelor instituției, s-a constatat nedepunerea mai multor declarații de impunere, ceea ce evidențiază fapta de nerespectare a prevederilor Legii nr.82/1991.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare.
Prin sentința nr. 404/10.09.2014, Tribunalul G. a respins cererea ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Societatea debitoare a fost dizolvată de drept, anterior sesizării instanței, prin rezoluția nr.4783/2011 a ORC G. a fost numit lichidator judiciar, în urma verificărilor s-a constatat că societatea nu desfășoară activitate operațională, nu au fost identificate arhiva contabilă și bunuri în patrimoniul societății.
În perioada 2006-2013 AJFP G. a emis titluri executorii și somații pentru plata sumelor datorate bugetului statului cu titlu de impozite, contribuții și accesorii.
Susține creditorul că lipsa declarațiilor privind impozitul pe profit și TVA pentru unele perioade de timp în intervalul 2006-2013 conduce la concluzia că administratorul statutar nu a întocmit evidența contabilă în conformitate cu lega.
Lipsa unor declarații în evidențele instituției fiscale nu probează însă, în concret, fapta culpabilă a fostului administrator statutar în legătură cu înregistrarea datoriilor bugetare la finele anului 2006 și la data dizolvării de drept a societății, Tribunalul constatând că nu se probează, în concret, elemente de răspundere conform dispozițiilor art.138 lit.d din Legea nr.85/2006, motiv pentru care va respinge ca nefondată cererea formulată de creditor în contra fostului administrator statutar al falitei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, arătând că cererea a fost în mod greșit respinsă, instanța neținând cont de motivele invocate.
Astfel, se arată, debitoarea nu a depus la organul fiscal toate declarațiile fiscale pe care avea obligația de a le întocmi și depune conform dispozițiilor legale, nedeclararea în totalitate a debitelor având consecința necunoașterii cuantumului exact al datoriilor societății față de bugetul de stat.
În drept, apelanta a invocat prevederile art. 466și urm. C.pr.civ
Intimatul nu a depus întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel formulate, Curtea reține următoarele:
Cererea soluționată de prima instanță prin sentința atacată s-a întemeiat pe prevederile art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora „în cazul în care în raportul întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 59 alin. (1) sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvență a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte: […] d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea;”.
Mai întâi, trebuie subliniat că dispozițiile citate au caracter de excepție în cadrul actului normativ și, prin urmare, se interpretează restrictiv, neputând fi extinse pe cale de interpretare la alte situații decât cele expres prevăzute în cuprinsul lor.
În ceea ce privește fapta prevăzută la art. 138 lit. d, pentru a se antrena răspunderea patrimonială a administratorului societății debitoare, întrucât legea nu instituie o prezumție legală de vinovăție și răspundere, este necesar a se administra probe concludente și pertinente care să dovedească atât săvârșirea uneia din faptele prevăzute de art. 138 din lege cât și întrunirea condițiilor prevăzute de art. 998 – 999 cod civil privind fapta ilicită săvârșită cu vinovăție, prejudiciul constând în insolvența societății și legătura de cauzalitate dintre acestea.
Or, reclamanta nu a dovedit că pârâtul a ținut o contabilitate fictivă, a făcut să dispară unele documente contabile sau nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea.
Așa cum în mod corect a reținut prima instanță, reclamanta nu a dovedit întrunirea elementelor constitutive ale faptei în condițiile legii, deși sarcina probei îi revenea sub acest aspect, potrivit regulii generale impuse de art. 1169 C. civ.
Prin urmare, soluția primei instanțe este legală și temeinică, astfel că se impune respingerea apelului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelanta ADMINISTRAȚIA JUDETEANA A FINANȚELOR PUBLICE G. cu sediul în G., ., județul G. împotriva sentinței civile nr.404 din 10.09.2014, pronunțată de Tribunalul G. - Secția Civilă în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimata P. P. cu domiciliul în G., ..4/300, ., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 9 martie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
S.G. N. M.C. S.
GREFIER,
G. M.
Red.Jud.S.G.N.10.03.2015
Dact.G.M.-4 ex./ 12.03.2015
Fond Tribunalul G.-Secția Civilă
Președinte: M. M. B.
| ← Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... | Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... → |
|---|
