Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea 85/2006. Decizia nr. 372/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 372/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 11-03-2015 în dosarul nr. 31169/3/2013/a1

Dosar nr._ (Număr în format vechi 2915/2014)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VI-A CIVILĂ

…..

DECIZIA CIVILĂ Nr. 372A

Ședința publică de la data de 11 Martie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE - I. C.

JUDECĂTOR - A. P.

JUDECĂTOR - I. G.

GREFIER - M. I.

Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCURESTI în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 împotriva Sentinței civile nr.9172/03.11.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata H. D. A..

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Curtea, constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.411 alin.2 C.p.c., iar după deliberare, prin raportare la data formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenței și anume 20.09.2013, respectiv după data intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă și a modificărilor aduse Legii 85/2006, constată că prezenta cale de atac este apelul, motiv pentru care califică calea de atac ca fiind apel și dispune trecerea dosarului pe lista de apeluri.

Ca urmare a calificării căii de atac ca fiind apel, Completul de judecată fiind constituit din Președinte I. C. și JudecătorA. P..

Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a VII-a Civilă la data de 21 martie 2014, sub nr._, reclamanta Direcția Generală a Finanțelor Publice București în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice Sector 1 a solicitat, ca pasivul debitorului rămas neacoperit sa fie suportat de către pârâta H. D. A., invocând incidența art.138 lit. c din Legea nr.85/2006.

Cererea de chemare în judecată a pârâtei H. D. A. ce a avut calitatea de administrator al debitoarei este formulată în termeni generali, teoretici, fără a indica în concret ce fapte au fost săvârșite de administrator, cu ce se probează acestea. Reclamantul se rezumă doar la a indica o parte din elementele răspunderii civile delictuale, respectiv prejudiciul (reprezentat desigur de creanțele neachitate), vinovăția pârâta, fără însă a arăta ce faptă ilicită a săvârșit pârâta care a produs prejudiciul respectiv, iar legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu este demonstrată nu prin relația simplă cauză-efect, ci prin analogii și supoziții. În cerere sunt citate normele legale aplicabile în cauză, prezentându-se doar considerente teoretice pe marginea acestor norme, neindicându-se însă și faptele săvârșite de pârâtă prin care aceasta a încălcat normele înscrise în art.138 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței.

La data de 28 aprilie 2014, prin serviciul Registratură, s-a depus la dosarul cauzei întâmpinarea formulată de pârâtă prin care s-a solicitat respingerea cererii de atragere a răspunderii ca neîntemeiată. În ședință publică pârâta a invocat și excepția inadmisibilității cererii.

Prin Sentința civilă nr.9172/03.11.2014 pronunțată în dosarul nr._/3/ 2013/a1 Tribunalul București - Secția a VII-a Civilă a admis excepția inadmisibilității și a respins cererea de atragere a răspunderii ca inadmisibilă.

Pentru a pronunța această soluției tribunalul a reținut că în raport de dispozițiile art.138 alin.1 și alin.3, art.140, art.142 din Legea 85/2006, acțiunea întemeiată pe dispozițiile art.138 nu poate fi formulata decât până la închiderea procedurii, după acest moment fiind posibilă doar executarea silită a hotărârii pronunțate în baza articolului menționat. Or s-a constatată că în cauza, creditoarea a înregistrat acțiunea la 21 martie 2014, după închiderea procedurii la 10 februarie 2014. Chiar numărul de ieșire din registratura creditorului este din data de 21 martie 2014, deci după închiderea procedurii insolventei debitorului S.C. „Vector Design” SRL.

Împrejurarea că potrivit art.139 din Legea insolvenței, acțiunea prevăzută la art. 138 se prescrie în termen de 3 ani, care curge de la data la care a fost cunoscută sau trebuia cunoscută persoana care a cauzat apariția stării de insolvență, dar nu mai târziu de 2 ani de la data pronunțării deschiderii procedurii, în opinia tribunalului, nu reprezintă un argument legal care să conducă la concluzia că această cerere poate fi formulată și după închiderea procedurii.

Sigur că în cadrul termenului de prescripție prevăzut de art.139 din Legea insolvenței această cerere poate fi formulată oricând, însă condiția care trebuie îndeplinită este aceea ca procedura să nu se fi închis, întrucât, așa cum s-a menționat, după închiderea procedurii legea prevede doar posibilitatea executării silite a hotărârii obținute în temeiul art.138 din lege.

A indicat tribunalul că această împrejurare rezultă cu prisosință din destinația sumelor rezultate din executarea silită a patrimoniului membrilor organelor de conducere ai debitoarei. Sumele realizate prin măsurile de executare silită vor aparține averii debitoarei și vor fi destinate, în caz de reorganizare, completării fondurilor necesare continuării activității debitoarei, iar în caz de faliment, acoperirii pasivului (text de lege preluat din art.140 din Legea nr.85/2006).

Mai mult decât atât, s-a arătat că prin închiderea procedurii falimentului, judecătorul-sindic se dezînvestește.

Totodată tribunalul a amintit practica judiciară în sensul respingerii cererea de atragere a răspunderii ca fiind inadmisibilă.

Pentru aceste considerente judecătorul sindic a respins ca inadmisibilă cererea creditoarei Direcția Generală a Finanțelor Publice București împotriva pârâtei H. D. A..

Împotriva acestei soluții, în termenul legal, la data de 28 noiembrie 2014, a declarat recurs creditoarea, cererea de recurs fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a VI-a Civilă, la data de 09 decembrie 2014.

Prin cererea de recurs, calificată apel, creditoarea Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice a Municipiului București, în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice Sector 1, solicită casarea sentinței civile atacate în sensul respingerii excepției inadmisibilității și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul București.

În motivare se arată, față de prevederile art.139 din Legea nr.85/2006, că acțiunea a fost formulată înăuntrul termenului de 3 ani prevăzut de lege.

Față de susținerile judecătorului sindic potrivit cărora acțiunea de atragere a răspunderii personale patrimoniale trebuie exercitată în cadrul procedurii insolvenței pentru ca sumele astfel obținute să fie aduse la masa credală, se arată de către creditoare că legea nr.85/2006 nu face vorbire de formularea acestei acțiuni înainte de închiderea procedurii, scopul putând fi atins și după închiderea procedurii mai ales că acțiunile întemeiate pe dispozițiile art.138 se judecă separat de dosarul de fond.

În drept, au fost invocate dispozițiile art.299 și urm. C.pr.civ., Legea nr.85/2006 și Legea nr.31/1990, republicată.

Cererea de apel este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

La data de 30 decembrie 2014, prin serviciul Registratură, s-a depus la dosarul cauzei întâmpinarea formulată de intimata H. D. A. prin care s-a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

În primul rând intimata solicită față de prevederile art.466 și urm. C.pr.civ., art.7 din Legea nr.72/2012 și art.8 din Legea nr.85/2006 calificarea căii de atac promovate de creditoare ca fiind apelului.

Referitor la motivele de nelegalitate invocate prin calea de atac se arată că în mod corect judecătorul sindic a reținut că o cerere de atragere a răspunderii în temeiul art.138 din Legea nr.85/2006 poate fi formulată numai înainte de închiderea procedurii, indicând și jurisprudență în acest sens.

Totodată intimata arată că a avut calitatea de administrator la S.C. „Vector Design” SRL, însă în cauză nu este dovedit niciunul dintre elementele necesare angajării răspunderii sale patrimoniale în temeiul art.138 din legea nr.85/2006.

Susține intimata că desfășurarea unei activități care nu aduce profit sau care se soldează cu pierderi nu este o faptă ilicită, precum și faptul că în cauză nu s-a arătat care este fapta culpabilă a administratorului, nu s-a demonstrat existența prejudiciului și nu s-a menționat nimic despre întinderea prejudiciului presupus a fi cauzat.

În drept au fost invocate prevederile art.205 C.pr.civ.

În apel nu au fost administrate probe noi.

Analizând apelul prin prisma criticilor formulate de apelanta - creditoare, în considerarea dispozițiilor art.477 și art.479 N.C.pr.civ., Curtea reține următoarele:

Închiderea procedurii falimentului, prin efectele pe care le produce, se răsfrânge și asupra acțiunii în atragerea răspunderii patrimoniale și constituie un motiv de inadmisibilitate a acestei acțiuni. Este astfel obligatoriu și inevitabil ca stabilirea răspunderii, conform art.138 din Legea nr.85/2006 să fie efectuată înainte de închiderea procedurii.

Această împrejurare rezultă cu prisosință din destinația sumelor rezultate din eventuala admiterea a unei asemenea acțiuni, sume ce aparțin averii debitoarei și vor fi destinate, în caz de reorganizare, completării fondurilor necesare continuării activității debitoarei, iar în caz de faliment, acoperirii pasivului, potrivit dispozițiilor exprese ale art.140 din Legea nr.85/2006.

Prin închiderea procedurii falimentului, societatea debitoare este radiată, iar judecătorul sindic se dezînvestește.

Potrivit art.136 din Legea nr.85/2006, prin închiderea procedurii, judecătorul sindic este descărcat de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui, creditori, titulari de garanții, acționari sau asociați.

Prin urmare, câtă vreme cererea de antrenare a răspunderii membrilor organelor de conducere intră în atribuțiile judecătorului sindic, conform art.11 lit. g din Legea nr.85/2006, rezultă implicit că învestirea judecătorului sindic se poate efectua numai înainte de închiderea procedurii.

Este adevărat că art.140 din Legea nr.85/2006 nu interzice obținerea acestor fonduri și după închiderea falimentului, însă numai printr-o cerere introdusă anterior închiderii procedurii falimentului, câtă vreme atribuțiile judecătorului sindic încă nu au încetat, astfel încât acesta să poată fi învestit, în mod legal, cu o cerere specifică procedurii.

Curtea mai notează că prevederile art.142 alin.2 din Legea nr.85/2006 vizează o altă situație decât cea din prezenta cauză, reglementând în mod expres numai posibilitatea punerii în executare, și după momentul închiderii procedurii, a titlului executoriu obținut deja, în temeiul art.138, fără ca de aici să se poată deduce faptul că însăși formularea cererii pentru obținerea unui astfel de titlu executoriu ar fi posibilă și după închiderea procedurii.

De asemenea, prevederile art.139 din Legea nr.85/2006, reglementează termenul de prescripție al acțiunii în angajarea răspunderii, însă considerentele pentru o asemenea acțiune trebuie formulată anterior închiderii procedurii prezentate mai sus rămân pe deplin valabile.

Față de aceste considerente, Curtea apreciază că judecătorul-sindic a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, motiv pentru care, cu observarea prevederilor art.480 C.pr.civ., va respinge apelul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelanta - creditoare DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCURESTI în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1, cu sediul în București, sector 2, ., împotriva Sentinței civile nr.9172/03.11.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata H. D. A., domiciliată în București, sector 1, ..5, ., ., CNP_, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 11 Martie 2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

I. C. A. P.

GREFIER

M. I.

Red. Jud. I.C./ Tehnored. I.C./M.I.

4 ex/

Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă

Judecător sindic – N. P.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea 85/2006. Decizia nr. 372/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI