Contestaţie. Decizia nr. 147/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 147/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 25-02-2015 în dosarul nr. 26501/3/2012/a1
ROMÂNIA
Dosar nr._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A VI A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 147 R
Ședința publică de la 25 februarie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE A. P.
JUDECĂTOR I. C.
JUDECĂTOR V. D.
GREFIER G. M.
====
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulate de recurenta . împotriva sentinței civile nr.4080 din data de 11.04.2014 pronunțată de Tribunalul București-Secția a VII-a Civilă în dosarul nr._ 12, în contradictoriu cu intimații . prin administrator judiciar CASA DE INSOLVENȚĂ S. IPURL, LOUIS M. MONTALBAN NAVAS, LOUIS M. MONTALBAN GUILLEN și V. L..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimații LOUIS
M. MONTALBAN NAVAS, LOUIS M. MONTALBAN GUILLEN prin avocat A. G. cu împuternicirea avocațială aflată la fila 36 din dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Intimații prin avocat depun la dosar în cadrul probei cu înscrisuri, o hotărârea nr._/25.11.2014, pronunțată de Judecătoria sectorului 3, despre care a făcut referire în întâmpinare și arată că nu are alte cereri sau probe de formulat.
Curtea încuviințează proba cu înscrisuri intimaților și nemaifiind cereri de formulat ori probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul intimaților prezenți pe cererea de apel.
Intimații prin avocat solicită respingerea recursului ca nefondat, arătând
că în mod corect instanța de fond a respins cererea de intervenire a subrogației
legale a recurentei în drepturile creditorilor LOUIS M. MONTALBAN
NAVAS, LOUIS M. MONTALBAN GUILLEN, ca urmare a plății făcută de aceasta în contul debitoarei. Să se rețină că în mod corect instanța de fond a analizat dacă plata făcută de recurentă este o procedură legală și dacă a intervenit subrogația în drepturile creditorilor intimați în raport de condițiile prevăzute de art.1593 -1596 cod civil și nu în raport de alte situații invocate de recurentă. De asemenea, arată că plata s-a efectuat contrar voinței creditorilor și cu încălcarea cerințelor art.123 din Legea 85/2006. Cheltuielile de judecată le va solicita pe cale separată.
CURTEA:
Asupra recursului de față, deliberând, constată:
Prin sentința civilă nr. 4080/11.04.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă a fost respinsă cererea formulată de intervenientul ., cu sediul în București, ., sector 1 privind intervenirea subrogării ca neîntemeiată, s-a admis în parte contestația formulată de creditorii L. M. Montalban Navas și L. M. Montalban Guillen,cu domiciliul ales în București, ..2, ., la C. de Av. G. A. privind creanța creditorului V. L.., cu domiciliul în București, ., ..2, ., sector 4, intimat debitor fiind A. I. SRL, sector 4, București, ., și s-a dispus înscrierea creditorului V. L. în tabelul obligațiilor debitoarei doar cu suma de 218.455 lei reprezentând echivalentul sumei de 50.000 Euro.
S-a respins de asemenea cererea de intervenție în interes accesoriu formulată de intervenientul . ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, la data de 06.07.2012 a fost înregistrată pe rolul instanței sub nr._ 12 contestația la tabelul preliminar al debitoarei . formulată de creditorii L. M. Montalban Navas și L. M. Montalban Guillen cu privire la înscrierea creanței V. L..
În motivare, a arătat ca în tabelul preliminar a fost înscrisă în mod nelegal creanța creditoarei în suma de 200.000 Euro compusă din 50.000 Euro și 150.000 Euro. Suma de 50.000 Euro ar fi fost împrumutată societății debitoare pentru îndeplinirea obligațiilor contractuale asumate prin contractul de prestări servicii nr.101 din 05.03.2012 încheiat cu . pentru amenajarea de spații pretabile amplasării de reclame pe clădirea situate în .. 76. Creanța în sumă de 50.000 Euro nu este certă, lichidă și exigibilă. Contractul de împrumut este semnat de V. L. atât ca împrumutător cât și ca împrumutat. În contract nu se specifica nimic referitor la modalitatea prin care societatea debitoare a încasat suma de 50.000 Euro de la asociata V. L.. Nu se face dovada că societatea executantă și-ar fi îndeplinit obiectul obligației. Adresa din . exista. Singurul înscris avut în vedere de către administratorul judiciar, în ceea ce privește suma de 150.000 Euro, este înscrisul sub semnătură privată, emanat de la Teaca G. R., ca ar fi primit în numerar de la V. L. suma de 150.000 Euro pentru proiectele de arhitectură la două imobile. Nu rezulta că această sumă ar fi fost plătită de V. L. în numele și pentru ., care să fi avut raport juridic cu Teaca G. R..
Contestația nu a fost motivată în drept.
La termenul din 15.02.2013 contestatorii au formulat cerere de înscriere în fals împotriva înscrisului sub semnătură privată contractul de împrumut nr. 10 din 25.03.2012.
În motivarea cererii, s-a arătat că aceasta a prezentat ca adevărate fapte mincinoase în scopul de a obține pentru sine un folos material injust, ceea ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prevăzut de art. 288 C.pen., fals intelectual prevăzut de art. 289 C.pen. și înșelăciune prevăzută de art. 215 C.pen.
La dosar au fost depuse înscrisuri.
Prin încheierea din 15.02.2013 instanța a respins cererea de înscriere în fals ca neîntemeiată.
La data de 29.01.2014 a fost formulată cerere de intervenție accesorie în interesul debitoarei de către creditorul . prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a creditorilor în formularea contestației.
În motivare, a arătat că a preluat creanța deținută de creditorii contestatari împotriva debitorului ,precum și a drepturilor derivate din creanțe, ca efect al plății efectuate și a subrogației în drepturile creditorilor, inclusiv dreptul de a continua contestația împotriva tabelului preliminar de creanțe. La data de 26.07.2013 a efectuat în contul de lichidare al . plata creanțelor deținute de către creditorii L. M. Montalban Navas și L. M. Montalban Guillen.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 1474,1595-1597 NCC.
Prin sentința civilă nr.1936 din 21.02.2014 instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active a contestatorilor L. M. Montalban Navas și L. M. Montalban Guillen ca neîntemeiată.
În cursul judecății a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut în fapt următoarele:
Prin încheierea din data de 11.05.2012 instanța a admis cererea debitorului . și, în temeiul art. 32 alin. 1, a deschis procedura generală împotriva debitoarei, a fost numit în calitate de administrator judiciar Casa de Insolvență S. IPURL.
La data de 21.05.2012 a fost înregistrată pe rolul instanței opoziția formulată de creditorii L. Montalban Guillen și L. M. Montalban Navas la încheierea de deschidere a procedurii din data de 11.05.2012.
În motivare, s-a arătat că au calitatea de creditori ai debitoarei, aspect ce a rezultat din procesul verbal de încetare a executării silite încheiat la data de 10.05.2012 de B. S. Scaesteanu în dosarul nr. 84/2011. Conform acestui proces verbal, au achitat din surse proprii, în numele și pe seama debitoarei, creanța în sumă de 180.000 Euro datorată creditoarei ..
Plata creanței au efectuat-o în calitate de asociați și administratori ai debitoarei, dat fiind faptul că prin sentința civilă nr.2584 din 29.02.2012 pronunțată de Tribunalul București, Secția a VI-a Civilă, s-a dispus radierea mențiunilor efectuate în baza Hotărârilor A. a debitoarei nr. 6 din 06.06.2007 și nr.7 din 21.06.2007, hotărâri prin care au cesionat asociatei V. L. toate părțile sociale deținute la societatea debitoare. V. L. cunoștea că nu mai era administrator al . și că nu avea calitatea de a reprezenta societatea, formulând în mod nelegal cererea de deschidere a procedurii.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 32 alin 2 din Legea nr. 85/2006.
Administratorul judiciar a solicitat respingerea opoziției ca neîntemeiată pe motiv că V. L. avea calitatea de a reprezenta societatea.
Debitoarea . a solicitat respingerea opoziției ca neîntemeiată întrucât nu s-a dovedit faptul că societatea deținea disponibilități bănești în măsură a acoperi toate creanțele creditoarei.
Prin sentința civilă din 28.09.2012 instanța a respins opoziția formulată de creditorii L. M. Montalban Guillen și L. M. Montalban Navas ca neîntemeiată.
A fost întocmit tabelul obligațiilor debitoarei în care a fost înscrisă creanța creditorilor contestatari în sumă de 423.148,75 lei fiecare, precum și creditoarea V. L..
În ceea ce privește cererea formulată de . cu privire la intervenirea subrogării în drepturile creditorilor contestatari ca urmare a plății, la data de 26.07.2013, în contul de lichidare al . a creanțelor deținute de către creditorii L. M. Montalban Navas și L. M. Montalban Guillen, instanța a reținut următoarele:
Subrogația în drepturile creditorului prin plata creanței este un mijloc de transmitere legală sau convențională a dreptului de creanță cu toate garanțiile și accesoriile sale către un terț care a plătit pe creditorul inițial în locul debitorului. Subrogația este reglementată de dispozițiile art. 1593-1596 NCPC și poate fi legală sau convențională, cea din urmă, la rândul ei, de creditor sau de debitor.
Potrivit art.1595 NCPC, subrogația este consimțită de debitor atunci când acesta se împrumută spre a-și plăti datoria și, pe această cale, transmite împrumutătorului drepturile creditorului față de care avea datoria respectivă. Subrogația este valabilă numai dacă actul de împrumut și chitanța de plată a datoriei au dată certă, în actul de împrumut se declară că suma a fost împrumutată spre a se plăti datoria, iar în chitanță se menționează că plata a fost făcută cu banii împrumutați de noul creditor. Subrogația consimțită de debitor are loc fără consimțământul creditorului inițial, în lipsă de stipulație contrară.
Instanța a reținut că, în cursul procedurii insolvenței, plata creanțelor înscrise la masa credală poate fi făcută doar în cadrul unui plan de reorganizare, conform programului de plăți, sau în condițiile prevăzute de dispozițiile art.123-128 din Legea nr.85/2006, dat fiind caracterul concursual al acestei proceduri.
Subrogația consimțită de debitor privește situația în care acesta se împrumută pentru a-l plăti pe creditor, subrogând pe terț în drepturile creditorului său inițial.
În condițiile deschiderii procedurii și a unor dispoziții cu caracter special privitoare la plata creanțelor înscrise la masa credală, s-a apreciat că debitorul nu se poate prevala de dispozițiile Noului Cod de Procedură Civilă cu privire la subrogație în încercarea de a eluda prevederile art.123 din legea insolvenței privitoare la ordinea efectuării plăților. Prin măsura dispusă, indiferent de faptul că locul creditorului inițial a fost luat de către un altul, creanța creditorilor L. M. Montalban Navas și L. M. Montalban Guillen a fost plătită cu prioritate, chiar dacă contrar voinței lor în cauza de față, și, mai ales, cu încălcarea prevederilor legii speciale.
Nu s-a reținut în cauză existența vreunui caz de subrogație legală.
Art.1596 NCPC prevede că, în afară de alte cazuri prevăzute de lege, subrogația se produce de drept: a) în folosul creditorului, chiar chirografar, care plătește unui creditor care are un drept de preferință, potrivit legii; b) în folosul dobânditorului unui bun care îl plătește pe titularul creanței însoțite de o garanție asupra bunului respectiv; c) în folosul celui care, fiind obligat împreună cu alții sau pentru alții, are interes să stingă datoria; d) în folosul moștenitorului care plătește din bunurile sale datoriile succesiunii; e) în alte cazuri stabilite de lege.
Niciunul din cazurile enumerate de lege nu a fost incident în cauză, nici măcar cel prevăzut de dispozițiile art.1596 lit. a) care face referire la plata făcută de un creditor în folosul altui creditor ce are preferință, preferință care este analizată tot prin prisma dispozițiilor art. 123 din legea insolvenței ce prevede ordinea plății creanțelor.
În ceea ce privește creanța creditoarei V. L. contestată de creditorii L. M. Montalban Navas și L. M. Montalban Guillen, instanța a reținut următoarele:
Potrivit art.73 din legea nr. 85/2006, debitorul, creditorii și orice altă parte interesată vor putea să formuleze contestații cu privire la creanțele și drepturile de preferință trecute de administratorul judiciar/lichidator în tabelul preliminar de creanțe.
Art.3.6 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței prevede că prin creditor se înțelege persoana fizică sau juridică ce deține un drept de creanță asupra averii debitorului și care a solicitat, în mod expres, instanței să îi fie înregistrată creanța în tabelul definitiv de creanțe sau în tabelul definitiv consolidat de creanțe și care poate face dovada creanței sale față de patrimoniul debitorului, în condițiile prezentei legi.
Art. 379 C.pr.civ. prevede că creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul. Creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă prin această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală.
La data de 25.03.2012 a fost încheiat contractul de împrumut nr. 10 între V. L., în calitate de împrumutător, și ., prin administrator, în calitate de împrumutat având ca obiect acordarea, cu titlu de împrumut, a sumei de 50.000 Euro, cu obligația împrumutatului de a restitui suma împrumutată, fără dobândă, în aceeași monedă, pentru o perioadă de trei ani, pentru îndeplinirea obligațiilor contractuale, conform contract de prestări servicii nr.101 din data de 05.03.2012. Contractul a fost semnat pentru împrumutatul . de către V. L., în calitate de administrator.
La data de 05.03.2012 a fost încheiat contractul de prestări servicii nr.101 între ., în calitate de beneficiar, și ., în calitate de executant, având ca obiect efectuarea de către executant a lucrărilor de amenajare de spații pretabile amplasării de reclame, pe clădirea situată în .. 76, realizare sistem de iluminare, precum și servicii de întreținere a structurilor și instalațiilor construite.
Valoarea contractului a fost de 50.000 Euro, plățile realizându-se concomitent cu realizarea lucrărilor de montaj, pe etape.
Contractul de împrumut a fost legal întocmit, cu respectarea prevederilor art. 1179 NCC în ceea ce privește condițiile de validitate ale acestuia. Faptul că respectivul contract a fost semnat de către V. L. atât ca împrumutat cât și ca împrumutător nu a avut relevanță sub aspectul validității acestuia, câtă vreme calitatea în care aceasta a semnat contractul pentru debitoare (împrumutat) a fost aceea de administrator al acestei societăți.
Din raportul de expertiză întocmit în cauză a rezultat că suma de 50.000 Euro a fost înregistrată în registrul de casă din data de 25.03.2012 prin creditul contului 455-sume datorate asociaților. În perioada 02.04._13, în creditul contului casă în lei ( 5311) figura înregistrate un număr de 63 de plăți cu numerar făcute de debitoare către prestatorul de servicii ..
În cuprinsul raportului de expertiză s-a menționat faptul că a fost depus ca înscris pentru efectuarea expertizei și procesul verbal de recepție din data de 04.06.2012 încheiat la data de 04.06.2012 între . reprezentată de V. L. și . reprezentată de G. Grosa.
Au menționat contestatorii faptul că lucrările nu ar fi fost în realitate efectuate la imobilul situat în ., susținere care nu a avut relevanță în cauză întrucât, sub aspectul obiectului prezentului dosar, avea importanță existența contractului de împrumut încheiat cu respectarea condițiilor legale și a înregistrării acestuia în evidențele contabile ale debitoarei, aspect care a rezultat din raportul de expertiză contabilă depus în cauză.
În baza considerentelor menționate, instanța a constatat că cererea de creanță în sumă de 50.000 Euro a întrunit cerințele art. 3.7 din legea insolvenței raportat la art.379 C.pr.civ. vechi, respectiv a avut caracter cert, lichid și exigibil pentru a fi înscrisă în tabelul obligațiilor debitoarei.
În ceea ce privește suma de 150.000 Euro, instanța a reținut că, la data de 15.02.2009, a fost încheiat contractul de proiectare nr. 2 între ., reprezentată de R. G. Teaca, în calitate de proiectant, și V. L., în calitate de beneficiar. Conform art. 1 din contract, proiectantul se obliga să realizeze studiu dosar, consultanță pentru obținerea avizelor privind proiectul de arhitectură, întocmirea dosarului pentru obținerea PUZ-ului, în ceea ce privește edificarea construcțiilor situate în mun. București, .. 76-80 și municipiul București, . S. nr. 76-82.
Potrivit art. 5 din contract, valoarea contractului a fost de 526.084,03 lei +TVA, termenul de plată fiind data de 15.04.2009.
La fila 27 din dosar s-a regăsit înscrisul sub semnătură privată emanând de la R. G. Teaca prin care declara că a primit personal, în numerar, de la V. L. suma de 150.000 Euro, suma ce a reprezentat onorariul negociat pentru studiu dosar consultanță pentru obținerea avizelor privind proiectul de arhitectură, întocmirea dosarului pentru obținerea PUZ-ului, în ceea ce privește edificarea construcțiilor situate în mun. București, .. 76-80 și municipiul București, . S. nr. 76-82.
Din raportul de expertiză depusă la dosar a rezultat că suma de 150.000 Euro sau echivalentul acesteia nu a fost înregistrată în contabilitatea debitoarei.
Nu s-a menționat niciunde în cuprinsul contractului de proiectare nr. 2 din 15./02.2009 sau în cuprinsul înscrisului sub semnătură privată semnat de Teaca G. R. faptul că suma de bani achitată de V. L. ar fi fost achitată în numele și pe seama societății debitoare.
Prin urmare, instanța a constatat că creanța invocată nu a avut caracter cert, lichid și exigibil și a dispus înlăturarea ei de la masa credală.
Împotriva sentinței civile nr. 4080 din data de 11.04.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Civilă a făcut recurs recurenta . și solicită instanței admiterea recursului și casarea sentinței recurate, iar pe fond admiterea cererii privind intervenire subrogației legale a acesteia în drepturile creditorilor L. M. Montalban Nava și L. M. Montalban Guillen și admiterea cererii de intervenție formulată de societatea sa pentru următoarele motive:
Consideră că sentința recurată este netemeinică și nelegală, și în acest sens arată că,Prin sentința civila nr. 4080/11.04.2014, instanța a dispus: “Respinge cererea formulată de intervenientul . intervenirea subrogării ca neîntemeiată.
Admite în parte contestația formulată de creditorii L. M. Montalban Navas și L. M. Montalban Guillen,…
Dispune înscrierea creditorului V. L. în tabelul obligațiilor debitoarei doar cu suma de 218.455 lei reprezentând echivalentul sumei de 50.000 Euro.
Respinge cererea de intervenție în interes accesoriu formulată de intervenientul . ca neîntemeiată.”
Arată că pentru a pronunța aceasta soluție, instanța de fond reține în considerentele hotărârii recurate, în esență că:
“In condițiile deschiderii procedurii și a unor dispoziții cu caracter special privitoare la plata creanțelor înscrise la masa credală, debitorul nu se poate prevala de dispozițiile Noului Cod de Procedură Civilă cu privire la subrogație în încercarea de a eluda prevederile, art.123 din legea insolvenței privitoare la ordinea efectuării plăților. Prin măsura dispusă, indiferent de faptul că locul creditorului inițial este luat de către un altul, creanța creditorilor L. M. Montalban Navas și L. M. Montalban Guillen este plătită cu prioritate, chiar dacă contrar voinței lor în cauza de față, și, mai ales, cu încălcarea prevederilor legii speciale.
Nu se poate vorbi în cauză nici de o subrogație legală. ” - pagina 4. paragraful 3 din sentința.
Conchide că, deși instanța constată că recurenta s-a subrogat în drepturile creditorilor inițiali împotriva debitoarei, apreciază că subrogația nu poate interveni întrucât astfel s-ar eluda ordinea de prioritate privind plata creanțelor stabilită de prevederile cu caracter special ale art. 123 din Legea nr. 85/2006.
Arată că instanța de fond a apreciat greșit situația de fapt prezentata, înțelegând în mod eronat că plata creanței pe care L. M. Montalban Navas și L. M. Montalban Guillen o dețineau împotriva debitoarei A. s-a efectuat de către aceasta din urmă.
Mai arată că în realitate, plata creanței menționată a fost efectuată de către recurenta F. I. SRL, care astfel s-a subrogat în drepturile creditorilor inițiali, iar în consecință a fost înscrisă la masa credală împotriva debitoarei AGOSILVA cu suma pe care a plătit-o numiților L. M. Montalban Navas și L. M. Montalban Guillen.
Arată mai departe că efectul subrogației a fost consemnat și de către administratorul judiciar al ., care a întocmit Tabelul preliminar rectificat nr. 3 al creanțelor S.C. A. I. S.R.L. publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr._/07.08.2013 și în care aceasta figura în locul creditorilor L. M. Montalban Navas și L. M. Montalban Guillen cu o creanță în cuantum de 846.297.50 lei.
Arată în continuare că, creditorii L. M. Montalban Navas și L. M. Montalban Guillen au formulat contestație împotriva Tabelului preliminar rectificat nr. 3, înregistrată sub nr. de dosar_/3/2013, care însă prin sentința nr.9672/15.11.2013 a fost respinsă de către instanța de fond, iar prin Decizia nr.1137/07.05.2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREȘTI - Secția a VI-a civilă, a fost respins recursul promovat împotriva sentinței nr. 9672/15.11.2013, existând astfel o hotărâre irevocabilă și executorie pronunțată asupra acestei chestiuni.
În opinia sa, rezultă astfel că instanța de fond a stabilit deja că L. M. Montalban Navas și L. M. Montalban Guillen nu mai figurează înscriși în Tabelul de creanțe împotriva debitoarei, calitatea de creditori pentru suma de 846.297,50 lei fiind preluată de către recurentă care s-a subrogat în drepturile creditorilor inițiali, societatea sa fiind înscrisă Tabelului preliminar rectificat nr. 3.
Precizează că, de altfel, într-o situație similară instanța de fond a luat act de intervenirea subrogației prin plata creanțelor pe care le dețineau împotriva debitoarei creditorii D.G.F.P.M.B și D.I.T.L. Sector 1, înscriind societatea sa F. I. SRL în tabelul de creanțe împotriva debitoarei pe care le-a plătit creditorilor inițiali - a se vedea in acest sens Tabelul preliminar rectificat 2.
În ceea ce privește intervenirea subrogației legale în drepturile creditorilor contestatori prin plata creanței, precizează că așa cum a arătat anterior, prin plata sumei de 846.297,50 lei, efectuată de societatea sa către creditorii L. M. Montalban Navas și L. M. Montalban Guillen, în contul creanței pe care aceștia din urmă o dețineau împotriva debitoarei S.C. A. I. S.R.L., a intervenit subrogația recurentei S.C. F. I. S.R.L. în drepturile creditorilor.
Mai precizează că în conformitate cu prevederile Art. 1593 Codul Civil - Felurile subrogației: „(1) Oricine plătește în locul debitorului poate fi subrogat în drepturile creditorului, fără a putea însă dobândi mai multe drepturi decât acesta.
Arată că potrivit doctrinei, transmisiunea calității procesuale poate avea Ioc pe cale convențională, ca urmare a transmisiunii, în condițiile legii, a drepturilor ori situațiilor juridice ce fac obiectul raporturilor de drept material, prin efectul unei cesiuni de creanță, a preluării de datorie sau a vânzării bunului litigios, precum și prin orice alte mijloace juridice indirecte de schimbare a subiectului activ sau pasiv a raportului juridic dedus judecății, care conferă aceluia care a preluat creanța legitimare procesuală activă.
Susține că din punctul de vedere al efectelor juridice, subrogația se confundă cu cesiunea de creanță: în cazul ambelor operațiuni juridice, noul creditor ia locul creditorului plătit, dobândind dreptul astfel cum se regăsea concretizat în patrimoniul acestuia, împreună cu toate accesoriile sale, și atât subrogația cât și cesiunea de creanță reprezintă o modalitate de mobilizare a creditorului de a-si valorifica mai repede oportunitățile si de a-si realiza mai repede interesele.
În opinia sa rezultă că prin achitarea creanței pe care creditorii L. M. Montalban Navas și L. M. Montalban Guillen o dețineau împotriva debitoarei S.C. A. I. S.R.L.. urmare a intervenirii subrogației în drepturile creditorilor prin plata creanței, recurenta S.C. F. I. S.R.L. a dobândit inclusiv calitatea de creditor înscris la masa credală și având dreptul de a participa la procedura insolvenței S.C. A. I. S.R.L.
Precizează că din punct de vede procedural, dobânditorul preia procesul în starea în care se găsește în momentul în care are loc transmiterea dreptului și« din acest moment, judecata se va desfășura în contradictoriu cu el, toate actele de procedură fiind îndeplinite în persoana sa.
Mai precizează că în acest sens s-a pronunțat și Curtea de Apel G., Decizia civilă nr. 39/R din 20.01.2009, care a reținut că: ,,Drepturile și obligațiile ce intră în conținutul raportului dedus judecății pot fi transmise în cursul procesului, având loc în acest caz și o transmisiune a calității procesuale active sau pasive, după caz, procesul continuând în aceste condiții în contradictoriu cu dobânditorul acestora.”
Susține că a preluat creanța deținută de către creditorii L. M. Montalban Nava și L. M. Montalban Guillen împotriva debitorului S.C. A. I. S.R.L.. precum și drepturile derivate din creanțe, ca efect al plații efectuate și a subrogației în drepturile creditorilor, inclusiv dreptul de a formula contestație împotriva Tabelului preliminar de creanțe, ce face obiectul prezentei acțiuni înregistrate sub nr._ 12.
Menționează că oricine plătește în locul debitorului poate fi subrogat în drepturile creditorului, fără a putea însă dobândi mai multe drepturi decât acesta, conform art. 1593 din Codul civil.
Arată că potrivit art. 1595 Noul Cod Civil, subrogația consimțită de debitor are loc prin acordul de voință intervenit între debitor și un terț, de la care debitorul se împrumută pentru a-l plăti pe creditor, subrogând pe terț în drepturile creditorului său inițial, iar într-o asemenea situație nu este necesar consimțământul creditorilor.
Art. 1597 alin. 1 Codul Civil - Efectele subrogației prevede că: ,,Subrogația își produce efectele din momentul plății pe care terțul o face în folosul creditorului’’.
Arată în continuare că creditorul îndreptățit să participe la procedura insolvenței este definit de art. 3 pct. 8 din Legea nr. 85/2006 ca fiind „acel creditor care a formulat și i-a fost admisă, total sau în parte, o cerere de înregistrare a creanței sale pe tabelul definitiv al creanțelor contra debitorului și care are dreptul de a participa și vota în adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciară admis de judecătorul-sindic, de a fi desemnați în calitate de membri ai comitetului creditorilor, de a participa la distribuțiile de fonduri rezultate din reorganizarea judiciară a debitorului sau din lichidarea averii de a fi informat sau notificat cu privire la desfășurarea procedurii și de a participa la orice altă procedură reglementată de prezenta lege."
Consideră că, obiectul prezentei pricini, contestația împotriva Tabelului preliminar de creanțe este o procedură reglementată prin Legea nr. 85/2006, iar ca efect al subrogației în drepturile creditorilor prin plata creanței rezultă că creditorii L. M. Montalban Navas și L. M. Montalban Guillen nu mai justifică legitimare procesuală activă, calitatea procesuală fiind preluată de recurenta S.C. F. I. S.R.L. ca urmare a intervenirii subrogației.
Precizează că, conform dispozițiilor art. 1593 coroborat cu disp. art. 1597 din Codul Civil, efectul principal al subrogației constă în transmiterea creanței împreună cu toate drepturile și obligațiile derivând din aceasta, de la creditorul inițial la creditorul plătitor, cel din urmă luând locul creditorului plătit. Mai precizează că creditorul subrogat, în calitate de succesor al creditorului, este având-cauza, astfel că recurenta - în calitate de terț plătitor, a dobândit toate drepturile și acțiunile aflate în patrimoniul creditorului care însoțesc creanța, inclusiv dreptul litigios din prezenta cauză.
Arată că efectul subrogației a fost consemnat și de către administratorul judiciar al ., care a întocmit Tabelul preliminar rectificat nr.3 al creanțelor S.C. A. I. S.R.L.. publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr._/07.08.2013 și în care recurenta figura în locul creditorilor L. M. Montalban Nava și L. M. Montalban Guillen cu o creanță în cuantum de 846.297.50 lei.
Arată mai departe că având în vedere faptul că, prin plata creanțelor, s-a subrogat în toate drepturile creditorilor plătiți, devenind titularul dreptului din prezenta cauză, solicită instanței admiterea recursului și casarea sentinței recurate, iar pe fond admiterea cererii privind intervenirea subrogației legale a recurentei în drepturile creditorilor L. M. Montalban Nava și L. M. Montalban Guillen și admiterea cererii de intervenție formulată de societatea sa.
Prin întâmpinare, intimații L. M. Montalban Nava și L. M. Montalban Guillen solicită respingerea ca nefondat a recursului formulat de S.C. F. I. SRL. Arată, în primul rând, că referitor la subrogația S.C. F. I. SRL în drepturile creditorilor L. M. Montalban Nava și L. M. Montalban Guillen, judecătorul sindic s-a pronunțat definitiv și irevocabil prin sentința civilă nr. 1936/21.02.2014 rămasă definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului formulat de recurenta S.C. F. I. SRL prin decizia civilă nr. 1662/24.09.2014. Prin această sentință, instanța a reținut cu putere de lucru judecat că, prin plata efectuată de S.C. F. I. SRL, în contul de lichidare al S.C. A. Internațional SRL, prin intermediul B. M. A., nu a intervenit nici subrogația legală și nici cea convențională în drepturile creditorilor. Tot în susținerea puterii de lucru judecat mai invocă încheierea de ședință din 11.04.2014 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul de fond nr._/3/2012 al Tribunalului București – Secția a VII-a Civilă prin care s-a respins cererea S.C. F. I. SRL de intervenire a subrogației ca neîntemeiată, încheiere împotriva căreia S.C. F. I. SRL nu a formulat recurs, precum și sentința civilă nr. 1937/21.02.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă în dosarul nr._/3/2012, rămasă definitivă prin respingerea recursului formulat de S.C. F. I. SRL împotriva acesteia, sentință prin care s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a contestatorilor L. M. Montalban Nava și L. M. Montalban Guillen, întrucât nu a intervenit nici subrogația legală și nici cea convențională. Mai arată că întemeiat a reținut instanța de fond că nu a intervenit subrogația recurentei interveniente în drepturile lor în calitate de creditori, nefiind îndeplinite condițiile legale nici pentru subrogația legală și nici pentru cea convențională.
Analizând recursul prin prisma motivelor de recurs expuse și care vizează dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ., precum și prin prisma apărărilor din cadrul întâmpinării, se constată că nu este fondat.
Potrivit art. 149 din Legea nr. 85/2006, dispozițiile acestei legi se completează, în măsura compatibilității lor, cu prevederile Codului de procedură civilă, Codului civil, Codului comercial și ale Regulamentului CE 1346/2000 referitor la procedurile de insolvență.
În mod legal a considerat instanța de fond că aplicarea dispozițiilor art. 1595 N.C.civ. referitor la subrogația consimțită de debitor nu se poate realiza decât în condițiile compatibilității acestora cu prevederile speciale ale Legii nr. 85/2006 a insolvenței, respectiv cu art. 20, art. 46, art. 49 și respectiv cu art. 102 sau art. 123 din lege.
Conform art. 46 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 „în afară de cazurile prevăzute la art. 49 sau de cele autorizate de judecătorul sindic, toate actele, operațiunile și plățile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule”.
Prevederile art. 49 din Legea nr. 85/2006 se referă la condițiile de efectuare a plăților pe care le poate face debitorul pe perioada de observație către creditorii cunoscuți, legea referindu-se la activitățile și plățile care se încadrează în condițiile obișnuite de exercitare a activității curente.
Totodată, trebuie luate în considerare și dispozițiile art. 20 alin. 1 lit. m din Legea nr. 85/2006, care prevăd, printre atribuțiile administratorului judiciar și pe cele referitoare la încheierea de tranzacții, descărcarea de datorii, descărcarea fidejusorilor, renunțarea la garanții reale, dar cu condiția ca toate acestea să fie confirmate de către judecătorul sindic.
Se deduce că, astfel cum reiese din dispozițiile art. 20 alin. 1 lit. m și art. 46 din Legea nr. 85/2006, operarea subrogării convenționale consimțită de debitor prevăzută de art. 1595 N.C.civ. în cadrul procedurii insolvenței nu se poate realiza decât cu condiția confirmării acesteia de către judecătorul sindic, condiție care în speță nu a fost dovedită că ar fi fost realizată.
Ca urmare, chiar dacă potrivit art. 1595 alin. 3 N.C.civ., nu este nevoie de consimțământul creditorului inițial pentru subrogația consimțită de debitor, în cauză, fiind vorba despre o subrogație în cadrul procedurii insolvenței, aceasta poate produce efecte doar în condițiile prevăzute de legea specială a insolvenței, respectiv cu condiția confirmării ei de către judecătorul sindic.
În speță, nefiind confirmată de către judecătorul sindic, subrogația invocată de către recurentă în temeiul prevederilor art. 1595 N.C.civ. nu poate să producă efecte în cadrul procedurii insolvenței.
Rezultă că nu sunt întemeiate susținerile recurentei cu privire la operarea subrogării acesteia în calitatea de creditori a intimaților L. M. Montalban Nava și L. M. Montalban Guillen.
În același timp este întemeiată și susținerea intimaților din întâmpinarea depusă în recurs referitoare la existența puterii de lucru judecat în cauză, chiar dacă nu este vorba despre o autoritate de lucru judecat. Această putere de lucru judecat se raportează la soluția referitoare la respingerea excepției lipsei calității procesuale a contestatorilor L. M. Montalban Nava și L. M. Montalban Guillen prin sentința civilă nr. 1936/21.02.2014, irevocabilă prin respingerea recursului prin decizia nr. 1662/29.04.2014.
Față de aceste considerente, Curtea constată că hotărârea atacată este legală, iar recursul nu este fondat, motiv pentru care, în baza art. 312 alin. 1 C.pr.civ., va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta . împotriva sentinței civile nr.4080 din data de 11.04.2014 pronunțată de Tribunalul București-Secția a VII-a Civilă în dosarul nr._ 12, în contradictoriu cu intimații . prin administrator judiciar CASA DE INSOLVENȚĂ S. IPURL, LOUIS M. MONTALBAN NAVAS, LOUIS M. MONTALBAN GUILLEN și V. L..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 25.02.2015.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,JUDECĂTOR,
A. P. I. C. V. D.
GREFIER,
G. M.
Red. A.P./2 ex.
| ← Procedura insolvenţei – societăţi pe acţiuni. Decizia nr.... | Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... → |
|---|
