Pretenţii. Decizia nr. 7664/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 7664/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 09-10-2014 în dosarul nr. 513/1285/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIE Nr. 7664/2014
Ședința publică de la 09 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. D.
Judecător R.-R. D.
Judecător L. U.
Grefier I. C.
S-a luat în examinare recursul formulat de către contestatorul I. S. împotriva deciziei civile nr. 472/A/2014 din 30.06.2014 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Comercial Cluj, în contradictoriu cu intimata ., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata ., prin consilier juridic C. A. cu împuternicire nr. 1160 la dosar, lipsind contestatorul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că a fost depusă dovada taxei judiciare de timbru în sumă de 5 lei și a taxei de timbru judiciar în sumă de 0,15 lei.
La data de 06.10.2014 intimata a depus întâmpinare.
Curtea, după punerea în discuție a competenței acestei instanțe, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterile judiciare.
Având cuvântul intimata prin consilier solicită respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de fond ca legală și temeinică. Arată că așa cum a reținut și prima instanță în cauză sunt incidente prevederile art. 317 C. de la 1865 și nu cum a învederat recurentul invocând prevederile art. 318 C. de la 1865. Sentința contestată a fost pronunțată de o instanță de apel prin urmare doar dispozițiile art. 317 C. de la 1865 pot fi incidente în cauză însă nu sunt îndeplinite condițiiel de admisibilitate. În concluzie cererea de recurs nu poate fi primită, iar soluția primei instanțe este legală, precizează că nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150 C. Pr. Civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin decizia civilă nr. 472 din 30.06.2014, pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Specializat Cluj, a fost respinsă contestația în anulare formulată de contestatorul I. S. în contradictoriu cu intimata . D., împotriva deciziei civile nr. 84/2014 pronunțate la data de 24.02.2014 în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat Cluj.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin decizia civilă nr. 84/R/24.02.2014 pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr._ a fost admisă excepția nelegalei timbrări a apelului declarat de apelantul I. S. în contradictoriu cu intimata . și, în consecință, a fost anulat ca nelegal timbrat apelul declarat de apelantul I. S. împotriva sentinței civile nr. 869/27.06.2013 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în dosarul nr._ .
Din verificările efectuate în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat Cluj rezultă că dl. I. S. a exercitat calea de atac a recursului împotriva sentinței civile nr. 869/27.06.2013 pronunțate de Judecătoria Cluj-N., iar instanța de recurs a recalificat calea de atac în apel, fiind avute în vedere dispozițiile art. 2821 C.pr.civ., precum și faptul că pretențiile deduse judecății depășesc suma de 100.000 lei.
Din prevederile art. 317 c.pr.civ. rezultă că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare obișnuită dacă procedura de citare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită conform legii și dacă hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență. Aceste motive pot fi invocate numai dacă nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului.
Dispozițiile art. 318 C.pr.civ. reglementează condițiile în care poate fi promovată o contestație în anulare specială, respectiv hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
Tribunalul a reținut că obiectul contestației în anulare îl reprezintă o hotărâre pronunțată de instanța de apel, astfel că admisibilitatea căii de atac trebuie să fie analizată prin raportare la dispozițiile art. 317 c.pr.civ. care reglementează contestația în anulare ordinară. Motivele limitativ prevăzute de lege pentru formularea căii de atac sunt reprezentate doar de neîndeplinirea conform legii a procedurii de citare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina și de încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență. Motivul invocat în cuprinsul contestației în anulare, respectiv neobservarea de către instanța de apel a faptului că apelantul și-a îndeplinit obligația de plată a taxei judiciare de timbru nu poate fi analizat în cadrul acestei căi extraordinare de atac.
Motivul invocat de către apelant ar fi putut face obiectul analizei instanței de judecată numai dacă greșeala materială ar fi fost săvârșită de instanța de recurs, însă decizia atacată a fost pronunțată de instanța de apel.
Contestatorul avea posibilitatea formulării căii de atac a recursului împotriva deciziei pronunțate de instanța de apel, conform dispozițiilor art. 299 alin. 1 C.pr.civ., în acest stadiu procesual putând fi invocate și analizate motivele invocate de către contestator în prezenta cale de atac.
Față de considerentele reținute, în temeiul dispozițiilor art. 318, art. 318 și art. 320 C.pr.civ. s-a respins contestația în anulare ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatorul I. S., solicitând admiterea recursului; anularea deciziei, în principal în subsidiar, modificarea cu admiterea contestației, iar după casare cu reținere judecata pentru a se pronunța o soluție nouă.
În motivare a arătat că prin decizia civila nr.84/2014 data de către Tribunalul Cluj la data de 24.02.2014 în dosarul nr._ în « complet de apel» i-a fost anulat recursul pe care l-am declarat împotriva sentinței civile nr.869/27.06.2013 pronunțata în cauza de către Judecătoria D., jud. Cluj.
Nefiindu-i comunicata legal încheierea de amânare a pronunțării nu a știut ceea ce s-a discutat la termen, când și daca s-a schimbat completul de judecata și daca era procedural constituit și cu respectarea ROI, astfel încât a fost convins ca din eroare s-a calificat ca fiind apel și ca s-au aplicat dispozițiile noului cod de procedura civila. Ulterior i-a fost comunicata și încheierea de îndreptare eroare materiala din 28.03.2014, în care i se anula apela declarat împotriva sentinței, deși declarase recurs, potrivit mențiunii din sentința atacata și deși nu i-a fost comunicata legal schimbarea caii de atac pentru a-i putea face legal apărările, ceea ce încalcă atât art.6 CEDO dar și dreptul la apărare, principiul contradictorialității etc.. Aceste aspecte lipsesc din motivarea deciziei pe care o atac cu recurs, ceea ce atrage nulitatea cf. art.304 pct.5 rap. la art.261 pct.5 Cod pr.civila vechi.
Așadar, fiind pus în imposibilitatea legala de a se apara și ignorându-i-se toate drepturile procesuale, fiind evident tratat în mod subiectiv și părtinitor, nu m-am putut apară, nu am cunoscut conținuta încheierii respective s.a.m.d.
Consideră în continuare ca a contestat o hotărâre data în recurs și ca în mod cu totul și cu totul nelegal s-a anulat recursul întrucât a plătit taxa judiciara de timbru exact cum i s-a pus în vedere prin citație în contul Tribunalului Cluj RO79TREZ__, prin factura nr. MAN00002973 din 17.02.2014 emisa de Oficiul Postai Campina, factura pe care am expediat-o prin scrisoare recomandata conform facturii nr.DIV00003626 din aceeași data de 17.02.2014, care scrisoare conținea și cererea scrisa în acest sens și a fost primita la Tribunalul Cluj la data de 19.02.2014 conform confirmării de primire.
Așadar, s-a conformat obligației și în mod greșit i s-a anulat recursul.
Pe de alta parte, deși s-a judecat pe legea veche, calea de atac s-a recalificat din recurs în apel în mod greșit, în lipsa recurentului și fără să-i fi fost pusa în discuție.
Recurentul a solicit admiterea recursului; anularea deciziei, în principal în subsidiar să se modifice și să-i fie admisă contestația, iar după casare cu reținere judecata pentru a se pronunța o soluție nouă, cu aplicarea disp.art.275/3 Cod pr.civila vechi.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 6 octombrie 2014 (f.18-19) intimata . D., a solicitat respingerea recursului ca nefondat cu menținerea în totalitate a Deciziei Civile nr. 472/A/2014 pronunțata de Tribunalul Specializat Cluj în prezentul dosar.
In motivare a arătat că reclamantul-apelant I. S. a formulat în prezentul dosar o contestație în anulare speciala în baza prevederilor art.318(1) din Codul de procedura civila.
Potrivit acestui articol contestația în anulare poate fi admisa daca au fost săvârșite greșeli materiale de ordin procedural, cum ar fi anularea recursului ca netimbrat.
Intimata arată că deși instanța de apel i-a pus în vedere apelantului sa facă dovada plații taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și a timbrului judiciar în suma de 03 lei, acesta nu s-a conformat obligației, astfel încât instanța de apel a invocat din oficiu excepția netimbrării apelului, și, fiind vorba de o excepție prioritara, s-a pronunțat pe aceasta excepție, admițând-o și anulând apelul ca netimbrat.
Recurentul susține, în motivarea recursului și a contestației în anulare, ca a timbrat cererea sa și ca a trimis dovada achitării taxei judiciare de timbru Tribunalului Cluj. Recurentul a greșit destinatarul, întrucât instanța competenta, cea care de altfel l-a și citat cu mențiunea achitării taxei judiciare, este Tribunalul Specializat Cluj.
Trecând de aceste critici privind admisibilitatea contestației în anulare, a solicitat să se observe, așa cum a reținut și Tribunalul Specializat Cluj în motivarea sentinței recurate, ca obiectul contestației în anulare care face obiectul prezentului dosar îl reprezintă o hotărâre pronunțata de instanța de apel, astfel încât admisibilitatea căii de atac trebuie sa fie analizata prin raportare la dispozițiile art. 317 Cod procedura civila care reglementează contestația în anulare ordinara:
«Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:
l. când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii;
2. când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență. »
Motivele limitativ prevăzute de lege pentru formularea acestei cai de atac sunt reprezentate doar de neîndeplinirea conform legii a procedurii de citare a pârtii pentru ziua când s-a judecat pricina și de încălcarea dispozițiilor de ordine publica privitoare la competenta. Motivul invocat în cuprinsul contestației în anulare care face obiectul prezentului dosar, respectiv neobservarea de către instanța de apel a faptului ca apelantul si-a îndeplinit obligația de plata a taxei judiciare de timbru, nu poate fi analizat în cadrul acestei cai extraordinare de atac.
Motivul invocat de către recurent ar fi putut face obiectul analizei instanței de judecata numai daca greșeala materiala ar fi fost săvârșita de instanța de recurs, insa decizia atacata - nr. 84/2014 a fost pronunțata de instanța de apel.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
1. Sub unghiul art. 304 pct. 5 C.pr.civ. de la 1865 cu trimitere la art. 261 pct. 5 din același cod invocat în drept ca motiv de recurs sub critica conform căreia lipsește motivarea din decizia atacată, Curtea reține că potrivit textului legal invocat hotărârea atacată cu recurs este susceptibilă de casare atunci când prin respectiva hotărâre instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 C.pr.civ. de la 1865.
Lipsa motivării ca aspect invocat de recurent nu se înscrie în perimetrul de incidență a textului legal invocat în cauză ci poate eventual face obiect de analiză pe terenul art. 304 pct. 7 C.pr.civ. care reglementează ca motiv de modificare a hotărârii atacate cu recurs.
În acest context în temeiul art. 306 alin. 3 C.pr.civ. constatând că recurentul a încadrat greșit motivul de recurs invocat îl va analiza sub unghiul de incidență al art. 304 pct. 7 C.pr.civ.
Examinând decizia atacată prin prisma criticii privind lipsa motivării, Curtea reține că instanța a cărei hotărâre este atacată cu recurs a respectat exigențele legale în materia motivării hotărârilor judecătorești prezentând argumentat factual și legal soluția menționată în dispozitivul hotărârii.
Astfel, instanța a analizat incidența și condițiile de exercițiu ale contestației în anulare pe terenul art. 317 și art. 318 C.pr.civ. promovată de contestator și astfel a pronunțat o hotărâre temeinic motivată. Astfel, Tribunalul a analizat din perspectiva art. 317 C.pr.civ. incidența motivului invocat de contestator care a fost găsit inaplicabil câtă vreme acesta putea să utilizeze calea de atac a recursului pentru a semnala greșeala materială pretins săvârșită de instanța de apel.
Mai mult, ținând seama că hotărârea atacată cu contestație în anulare a fost pronunțată de o instanță de apel, textul art. 318 C.pr.civ a fost corect motivat ca fiind lipsit de aplicabilitate în cauză.
Așa fiind, Curtea reține nu numai că în hotărârea atacată se cuprind motivele de fapt și de drept care explică și susțin dispozitivul hotărârii dar această hotărâre este și corect și temeinic motivată sens în care motivul de recurs analizat în precedent nu este dat ca fondat.
Aspectele de fond, reiterate in recurs cu referire la încălcarea dreptului la apărare, că a fost tratat subiectiv și părtinitor excedează câmpului de aplicare a dispozițiilor art. 317 C.pr.civ. și deci nu pot face obiect de analiză nici în recurs.
2. Din perspectiva temeiul de recurs invocat de recurent sub unghiul art. 304 pct. 9 C.pr.civ. s-ar întrevede din conținutul recursului că recurentul este nemulțumit de interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale pertinente incidente în materie.
Sub unghiul de analiză al acestui text procesual nu pot fi deduse critici privind interpretarea și aplicarea normelor de drept procesual așa cum pare că invocă recurentul ci exclusiv norme de drept material aplicabile raportului de conflict dedus judecății.
Astfel fiind, cum problema de drept analizată de Tribunal este exclusiv una de drept procesual Curtea va privi această analiză exclusiv din perspectiva art. 304 pct. 5 C.pr.civ . așa cum rezultă din art. 306 alin. 3 C.pr.civ.
În acest context, așa cum s-a evidențiat și la paragraful precedent, Curtea reține că instanța a realizat o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 317 și respectiv 318 C.pr.civ. incidente în materia contestației în anulare.
Astfel, din perspectiva art. 318 C.pr.civ. premisa acestuia are ca punct de plecare că obiectul contestației în anulare specială trebuie să fie grefat pe o hotărâre pronunțată de instanța de recurs, ceea ce în speță nu a fost cazul. Din această perspectivă, interpretarea și aplicarea acestui text a fost realizată de instanță legal și corect.
Cu referire la aplicarea art. 317 C.pr.civ. trebuie notat că una din cerințele de admisibilitate a căii de atac extraordinare a contestației în anulare generale este ca cele două motive prevăzute expres la pct. 1 și 2 să nu fi putut fi invocate pe calea apelului ori a recursului.
Or, așa cum corect a reținut tribunalul aspectul vizând procedura de judecată pentru ziua când a fost judecată pricina de instanța de apel putea să fie dedus judecății pe calea recursului invocându-se ca motiv de recurs prevederile art. 304 pct. C.pr.civ.
Cum contestatorul nu a recurs la această cale de atac și s-a limitat ca această critică să o deducă judecății direct, omisso medio pe calea contestației în anulare generală, calea de atac promovată a fost corect respinsă de Tribunal pe motiv că cerințele art. 317 C.pr.civ. nu sunt îndeplinite.
Trebuie notat în context că contestația în anulare are caracter subsidiar față de calea de atac de reformare pentru motivele prevăzute expres la art. 317 alin. 1 C.pr.civ. Astfel, contestația în anulare nu poate fi întemeiată pe motive pe care partea a omis să le invoce în cadrul căii de atac a apelului sau recursului, deoarece imposibilitatea de a le fi invocat în cadrul acestor căi de atac reprezintă o condiție esențială pentru admiterea contestației în anulare de drept comun.
Or, față de aceste considerații, Curtea reține că instanța a interpretat și aplicat corect dispozițiile legale de drept procesual privind regimul juridic al contestației în anulare de drept comun și deci motivul de recurs invocat de recurent nu poate fi admis ca fondat.
Față de cele ce precedă, Curtea urmează ca în temeiul art. 312 C.pr.civ. să respingă recursul declarat de contestatorul I. S. împotriva deciziei civile nr. 472 din 30.06.2014, pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Specializat Cluj pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de I. S. împotriva deciziei civile nr. 472 din 30.06.2014, pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Specializat Cluj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 09 octombrie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
M. D. R.-R. D. L. U.
GREFIER,
I. C.
Red.L.U./Dact.S.M
2 ex./15.10.2014
Jud.fond. S.I./S.F.C.
| ← Suspendare provizorie a executării. Încheierea nr. 312/2014.... | Cereri în baza OUG 116/2009. Decizia nr. 729/2014. Curtea de... → |
|---|
