Procedura insolvenţei. Decizia nr. 513/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 513/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 21-01-2014 în dosarul nr. 6976/84/2010/a2
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIE CIVILĂ Nr. 513/2014
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. P.
Judecător C. I.
Judecător A.-I. A.
Grefier M. N. Ț.
Pe rol, judecarea recursului declarat de creditoarea BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ împotriva sentinței civile nr. 3989 din 23.09.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului S. în contradictoriu cu intimații ., . PRIN LICHIDATOR JUDICIAR CII N. V. D., având ca obiect procedura insolvenței repunere în termen de declarare creanță.
La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat lipsind taxa judiciară de timbru în valoare de 40 de lei conform dispozițiilor OUG nr.80/2013.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de 16.01.2014 se înregistrează din partea practicianului în insolvență – întâmpinare prin care se solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591 alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.8 din Legea nr.85/2006 constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Totodată, reține cauza în pronunțare în baza înscrisurilor aflate la dosar.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 3.989 din 23 septembrie 2013, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului S., s-a respins ca nefondată cererea de repunere în termen și ca tardiv formulată cererea de admitere a creanței formulată de creditorul BCR împotriva tabelului preliminar de creanțe întocmit la debitorul ..
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că potrivit disp. art. 103 alin. 1 Cod procedură civilă neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul egal atrag decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată mai presus de voința ei. Textul de lege menționat prevede un caz general de întrerupere a termenului procedural dacă partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să îndeplinească acel act. Motivele de repunere în termen trebuie să conțină elemente obiective imprevizibile sau chiar previzibile dar invincibile care nu puteau fi înlăturate de voința omului liber exprimată.
În cauză, a apreciat instanța de fond, este exclusă reținerea unor motive temeinice, în primul rând pentru că nu sunt clare, explicit invocate, iar în al doilea rând disp. art.7 alin.3 partea a doua prevăd o altă modalitate legală de notificare și anume efectuarea procedurii notificării prin BPI. În consecință, în lipsa unei liste a creditorilor, notificarea făcută prin BPI este pe deplin temeinică și procedurală.
În cauză, notificarea a fost publicată în BPI nr. 275/10.01..2011, iar termenul limită de declarare a creanțelor a fost stabilit la data de 13.01.2011.
Creditorul a depus declarația de creanță și cererea de repunere în termen la data de 05.07.2013 cu depășirea termenului legal de 5 zile prevăzut de art.73 din Legea insolvenței .
Fașă de cele ce preced, instanța de fond a respins ca nefondată cererea de repunere în termen și ca tardiv formulată cererea de admitere a cererii de creanță.
Împotriva acestei hotărâri, creditoarea BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, modificarea în tot a hotărârii recurate în sensul admiterii cererii sale de repunere în termenul de admitere a cererii de creanțe și admiterea acesteia.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ., creditoarea a arătat că, așa cum se menționează și în cuprinsul sentinței civile atacate, nu a fost notificata cu privire la deschiderea procedurii față de debitoare în termenul pentru depunerea cererilor de creanța. Notificarea s-a realizat prin publicitate, iar banca a luat cunoștință despre deschiderea procedurii în dosarul_ la data de 01.07.2013.
A mai arătat recurenta, că în cuprinsul sentințe atacate se face referire la faptul că administratorul judiciar a arătat, în esență, că debitorul nu a predat actele contabile. Cu toate acestea, fiind vorba de o cerere depusă de debitor, acesta avea obligația de a depune inclusiv după bilanțul contabil și balanța de verificare pentru luna anterioară deschiderii procedurii insolvenței
Conform art.7 alin 3 din Legea nr. 85/2006, doar m cazul în care un creditor nu a putut fi identificat în lista depusă de debitor procedura notificării va fi considerata îndeplinita daca a fost efectuată prin Buletinul Procedurilor de insolventa. În raport de aceste dispoziții legale, recurenta susține că ipoteza de lucru este aceea că debitorul a depus lista prev.la art.28 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006, iar B.C.R.S.A. nu figura pe acea listă. Faptul de a nu menționa calitatea de creditor în lista depusă de debitoare nu poate fi explicat decât prin omisiunea intenționată a acesteia, neputându-se susține că debitoarea a uitat că a contractat un credit de la BCR SA. Omisiunea culpabilă a debitoarei nu poate să profite acesteia în sensul exonerării sale de obligația de a restitui sumele împrumutate prin decăderea băncii din dreptul de a participa la procedura insolventei în calitate de creditor cu drepturi depline.
Astfel, prin faptul de a nu fi notificată banca, aceasta, independenta de sa, a fost în imposibilitate de a depune cererea de creanțe în termen.
In aceste condiții, recurenta consideră că se află în termenul de 15 zile prevăzut de art. 103 C.Pr Civ si a fost împiedicată de o împrejurare mai presus de voința sa să depună cererea până la data prezentei.
Conform art.2 din Legea nr. 85/2006, scopul legii este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolventa, iar respingerea cererii sale nu ar asigura respectarea scopului legi, în condițiile în care calitatea sa de creditor este incontestabilă.
Intimata S.P. N. V. D., în calitate de lichidator judiciar al S.C. D. C. S.R.L., a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat de creditoarea B.C.R. S.A. și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate, învederând faptul că hotărârea privind deschiderea procedurii a fost publicată atât în B.P.I. cât și în presă, în acord cu atribuțiilor prev. de art. 24 din Legea nr. 85/2006, cu modifi.și complet. ulterioare.
Analizând recursul formulat din perspectiva motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente:
Argumentele invocate de catre recurenta creditoare B.C.R. S.A. în susținerea căii de atac deduse judecatii sunt neîntemeiate, fiind contrare normelor de drept incidente si principiilor generale care guvernează legea insolvenței.
Astfel, potrivit art. 7 alin. 1 din Legea 85/2006, citarea părților precum si comunicarea oricărui alt act de procedura se efectueaza prin Buletinul Procedurilor de Insolvență, iar potrivit alin. 3 al aceluiasi articol ,,Prin exceptie de la prevederile alin. (1) se vor realiza, conform Codului de procedura civila, comunicarea actelor de procedura anterioare deschiderii procedurii si notificarea deschiderii procedurii. Pentru creditorii care nu au putut fi identificati in lista prevazuta la art. 28 alin. (1) lit. c), procedura notificarii prevazute la art. 61 va fi considerata indeplinita daca a fost efectuata prin Buletinul procedurilor de insolventa,,.
In conditiile in care reprezentantul legal al debitoarei nu a predat o lista a creditorilor, in conformitate cu textul enuntat creditorii care nu pot fi regăsiți într-o astfel de listă sunt legal notificati prin Buletinul Procedurilor de Insolventa in vederea depunerii declaratiilor de creanta. Prin aceeasi modalitate procedurala a fost comunicat si termenul de declarare a creantelor, respectiv de intocmire si definitivare a tabelului de creante al debitoarei.
În consecință, în lipsa unei liste a creditorilor si a vreunei posibilitati concrete de a afla identitatea celor care nu se regasesc in aceasta listă, notificarea facută prin B.P.I. este pe deplin temeinică si procedurală. În cazul concret dedus judecății, procedura a fost deschisă la data de 10.11.2010, iar notificarea a fost publicată în B.P.I. numărul 275/10.01.2011 (f. 20 dosar fond). Creditoarea recurentă a depus declarația de creanță doar la data de 5.07.2013, cu depașirea culpabilă a termenului de declarare a creanțelor. Rezultă astfel că recurenta, deși este profesionist și are toată logistica, interesul și capacitatea necesară pentru a urmări situația propriilor debitori susține în mod nepermis că a aflat despre deschiderea procedurii de insolvență față de propriul debitor la peste doi ani și șapte luni de la data deschiderii procedurii de insolvență față de acesta, deși derularea procedurii a fost relevată în B.P.I. și situația debitoarei de societate supusă procedurii de insolvență cu un lichidator numit era evidențiată la Oficiul Registrului Comerțului. O astfel de lipsă de informare în derularea propriilor relații contractuale pentru o societate profesionist din domeniul bancar are în opinia instanței un caracter culpabil. Dacă lichidatorul judiciar și judecătorul sindic ar fi respectat obligația de celeritate specifică procedurii de insolvență, în mod rezonabil se poate afirma faptul că până la data la care creditoarea recurentă a formulat declarația de creanță, procedura de insolvență deschisă în luna noiembrie 2010 ar fi trebuit finalizată.
În mod legal și temeinic judecătorul sindic și practicianul în insolvență susțin că în mod culpabil termenul de declarare a creantelor stabilit prin sentinta de deschidere a procedurii de insolvență nu a fost respectat de catre creditoarea recurentă. Astfel, potrivit art. 103 alin. 1 C.pr.civ., neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
Din textele legale mai sus citate, rezultă fără echivoc că atât citarea, cât și comunicarea actelor de procedură în procedura insolvenței, se realizează prin Buletinul Procedurilor de Insolvență, iar în ceea ce privește procedura notificării deschiderii procedurii, aceasta se realizează și potrivit Codului de procedură civilă, astfel cum prevede art. 61 din Legea nr. 85/2006, cu o singură excepție, aceea în care creditorii nu au putut fi identificați in actele contabile predate de către administratorii statutari ai debitoarei, ipoteză în care, potrivit alin. 3 al art. 7 din Legea 85/2006 procedura notificării va fi considerată îndeplinită dacă a fost publicată în Buletinul procedurilor de insolvență. În acest sens, a arătat judecătorul sindic, lichidatorul judiciar desemnat în procedura insolvenței debitoarei, a publicat notificarea în Buletinul procedurilor de insolvență dovada privind îndeplinirea procedurii de publicare, astfel încât, s-a constatat că dispozițiile legale mai sus citate au fost respectate.
Mai mult, instanța de recurs nu apreciază faptul că reaua credință a administratorului statutar al debitoarei ar înlătura aplicabilitatea textului enunțat deoarece chiar ipoteza textului are în vedere mai ales reaua credință a acestuia. Astfel, în quasitotalitatea situațiilor în care nu se predă lista creditorilor sau lista predată este incompletă, acest fapt este pe deplin imputabil administratorului statutar al debitoarei (sau administratorilor statutari). Protejarea creditorilor în această situație se realizează potrivit legii prin notificarea acestora prin BPI, publicație pe care au obligația conferită de calitatea de comerciant de a o studia.
Faptul că termenul de depunere a cererii de admitere a creanței este un termen de decădere, rezultă cu evidență din dispozițiile art. 76 din Legea 85/2006, potrivit cărora creditorul care depune cererea de admitere a creanței peste termenul legal este decăzut din dreptul de a-și mai realiza creanța în cadrul procedurii insolvenței. Rezultă astfel că sancțiunea aplicabilă în ipoteza expusă este decăderea, împrejurare față de care dispozițiile art. 103 C.pr.civ. sunt pe deplin aplicabile. Într-o altfel de interpretare, respectiv cu excluderea incidenței celor două texte de lege (art. 76 din Legea nr. 85/2006 și art. 103 C.pr.civ.), orice creditor ar fi îndreptățit la depunerea unei cereri de admitere a creanței, pe tot parcursul procedurii și acesta, împotriva tuturor regulilor și termenelor reglementate de legea privind procedura insolvenței tocmai pentru asigurarea unui cadru riguros în vederea accelerării desfășurării procedurii.
Această argumentație este în concordanță și cu deciziile Curtii Constitutionale. Astfel, prin decizia 1137/2007 s-a decis ca ,,dispozițiile art. 7 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței sunt contrare art. 24 și art. 53 din Constituție, în măsura în care se interpretează că prima comunicare a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se promovează o acțiune în temeiul dispozițiilor Legii nr. 85/2006, ulterior deschiderii procedurii insolvenței, se realizează numai prin Buletinul procedurilor de insolvență, iar nu și potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă,,. In consecinta, decizia enuntata nu dispune cu privire la modalitatea de notificare a creditorilor, dispozitivul ei este extreme de clar, lipsit de echivoc si nesusceptibil de interpretare sau de aplicare prin analogie.
Deasemenea, decizia 232/2008 nu aduce nimic relevant cu privire la acest aspect. Prin acesta decizie s-a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. 1 si 8 din Legea 85/2006, iar in considerentele deciziei se retine ,,.efectuarea citării părților, precum și comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor și notificărilor prin Buletinul procedurilor de insolvență au în vedere soluționarea procesului cu celeritate, în absența unei atari dispoziții de lege, procedura insolvenței, care, de regulă, este o procedură cu caracter colectiv, implicând participarea unui număr mare de creditori ce vin în concurs pentru satisfacerea propriilor creanțe, ar fi cu mult întârziată. Or, această situație ar genera o stare de perpetuă incertitudine cât privește raporturile juridice stabilite între părțile implicate, persoane fizice sau comercianți, afectând grav stabilitatea și securitatea care trebuie să le caracterizeze.,,
Calitatea de profesionist a creditoarei recurente o obligă să urmărească încasarea creanțelor pe care le deține, iar în ipoteza în care un creditor întârzie plata cu mai mult de 30 de zile de la data scadentei obligatiei de plată, are sarcina de a începe demersurile pentru recuperarea creanței, demers care implică în primul rând verificarea solvabilitatii debitoarei și a măsurii în care aceasta întelege sa-si onoreze obligațiile de plată față de toți partenerii comerciali. Acest rezultat se atinge cu ușurintă prin accesarea Buletinului Procedurilor de Insolventa care are ca rol principal tinerea unei evidente complete a tuturor comerciantilor care au ajuns in incapacitate de plata si impotriva carora s-a deschis procedura insolventei,,.
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 312 alin. 1 C.p.c., recursul declarat de catre recurenta B. C. Română va fi respins ca neîntemeiat si sentința recurată va fi menținută ca fiind pe deplin legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditoarea BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A. împotriva sentinței civile nr. 3.989 din 23 septembrie 2013, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului S., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21 ianuarie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
D. P. C. I. A. A. I.
GREFIER
M. N. ȚAR
Red.A.A.I./19 .02.2014.
Dact.H.C./2 ex.
Jud.fond: D. Patrițiu.
| ← Procedura insolvenţei. Decizia nr. 94/2014. Curtea de Apel CLUJ | Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... → |
|---|
