Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art. 300,319^1,325 CPC. Decizia nr. 6990/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 6990/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 23-09-2014 în dosarul nr. 1036/33/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIE CIVILĂ Nr. 6990/2014
Ședința publică de la 23 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. I.
Judecător A.-I. A.
Judecător M. B.
Grefier M. N. H.
Pe rol, judecarea cererii de revizuire declarată de . PRIN LICHIDATOR JUDICIAR REDRESARE LICHIDARE SPRL împotriva Deciziei civile nr. 5535 din data de 24.06.2014 pronunțată în dosarul nr._ /a39 a Curții de Apel C. în contradictoriu cu intimata C. A. G. având ca obiect contestație_ /a39 contest.la mas.lich.dep.de C. A..
Pentru acest termen de judecată întregirea completului de judecată 2RI se face prin participarea d-nei judecător M. B., aflată pe programarea de permanență conform procesului verbal atașat.
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă dna. P. R. în calitate de lichidator și petenta cererii de revizuire și dl. av. S. C. în reprezentarea intereselor intimatei. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită.
Se mai menționează că la data de 12.09.2014 se înregistrează din partea revizuientei – precizare a cererii de revizuire.
La data de 22.09.2014 se înregistrează din partea intimatei-întâmpinare.
Curtea, solicită revizuientei în raport de temeiul de drept al cererii de revizuire, respectiv dispozițiile art. 322 pct.7 coroborat cu prevederile art.324 alin.1 din Vechiul Cod de Procedură Civilă de la 1865 să precizeze care sunt hotărârile potrivnice față de care înțelege să solicite revizuirea.
Revizuienta arată că Decizia civilă nr. 5535/2014 pronunțată în dosarul nr._ /a39 și Decizia civilă nr. 2181 pronunțată în dosarul nr._ /a36 de către Curtea de Apel C..
Instanța, raportat la dispozițiile art. 323 alin. 2 din C.pr. civilă și față de precizările părții litigante, invocă excepția necompetenței materiale a instanței în soluționarea cauzei.
Revizuienta solicită admiterea excepției.
Reprezentantul intimatei arată că în opinia sa competența de soluționare a cauzei aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 539 din data de 25.02.2014 pronunțată în dosarul nr._ /a39 al Tribunalului C. s-a respins contestația formulată de contestatoarea C. A. G. împotriva măsurii luate de lichidatorul judiciar Redresare Lichidare SPRL desemnat să administreze procedura insolvenței debitoarei .. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin sentința civilă nr. 2481/1.10.2013 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr._ /a27 și îndreptată din oficiu prin încheierea civilă din data de 8.10.2013, ca urmare a admiterii contestațiilor formulate împotriva planului de distribuire nr. II întocmit de lichidatorul judiciar Redresare Lichidare SPRL în cadrul procedurii insolvenței debitoarei ., s-a dispus refacerea planului de distribuire a sumei de 2.592.787,05 lei, urmând ca suma de 102.963,04 lei rezultată din valorificarea bunurilor asupra cărora creditoarea . deținea un drept de garanție să fie distribuită cu respectarea dispozițiilor art. 121 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, iar suma de 2.470.079,44 lei să fie distribuită cu respectarea dispozițiilor art. 121 alin. 1 și alin. 3 și art. 125 din Legea nr. 85/2006, către creditorii chirografari urmând să se facă distribuiri numai după îndestularea titularilor de creanțe din categoriile ierarhic superioare(f. 22-27). Lichidatorul judiciar a procedat la refacerea planului de distribuire nr. II, fiind întocmit și un raport asupra fondurilor publicat în BPI nr._/21.10.2012(f.15-16), planul fiind refăcut ca urmare a dispozițiilor date de judecătorul sindic prin sentința civilă nr. 2481/1.10.2013. Creditoarea B. C. I. SanPaolo România SA a contestat și planul de distribuire nr. II refăcut, iar prin sentința civilă nr. 3137/15.11.2013 judecătorul sindic a dispus anularea parțială a raportului asupra fondurilor nr. 2869/17.10.2013 și a planului de distribuire nr. II refăcut, stabilind că, pentru suma de 1.748.467,50 lei propusă a fi distribuită creditoarei garantate . SanPaolo România SA, nu se va face aplicarea dispozițiilor art. 128 din Legea nr. 85/2006(f. 16-21).
Creditoarea C. A. nu a înțeles să conteste, în conformitate cu dispozițiile art. 122 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, raportul asupra fondurilor nr. 2869/17.10.2013 și planul de distribuire nr. II refăcut, prin aceste acte lichidatorul judiciar procedând la distribuirea sumei de 2.592.787,05 lei.
Însă, creditoarea a înțeles să formuleze o contestație, întemeiată pe dispozițiile art. 21 alin. 3 din Legea nr. 85/2005, împotriva raportului nr. 353/29.01.2014 al lichidatorului judiciar prin care lichidatorul descrie măsurile întreprinse în temeiul legii insolvenței. Cum prin sentința civilă nr. 3137/15.11.2013, judecătorul sindic nu a dispus refacerea raportului asupra fondurilor nr. 2869/17.10.2013 și a planului de distribuire nr. II refăcut, ci doar a stabilit că pentru suma distribuită în favoarea . SanPaolo România SA nu se va face aplicarea dispozițiilor art. 128 din Legea nr. 85/2006, prin raportul de activitate nr. 353/29.01.2014, lichidatorul judiciar a indicat doar modul în care a procedat la efectuarea plăților conform planului II de distribuire refăcut. Creditoarea C. A. a susținut în cuprinsul contestației că o parte din suma de 2.592.787,05 lei a fost distribuită creditorilor chirografari, deși creanțele creditorilor garantați nu au fost acoperite în întregime. Judecătorul sindic reține că aceste critici puteau fi formulate numai în conformitate cu dispozițiile art. 122 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, respectiv în cadrul unei contestații împotriva raportului asupra fondurilor și planului de distribuire nr. II refăcut, care au fost publicate în B.P.I. nr._/21.10.2012. După soluționarea contestațiilor împotriva acestor acte, orice critici aduse planului de distribuire nr. II refăcut, chiar și sub forma unei contestații întemeiate pe dispozițiile art. 21 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, sunt tardive și menite să eludeze dispozițiile legii insolvenței care stabilesc proceduri speciale și distincte pentru contestarea actelor întocmite de lichidatorul judiciar.
Măsura lichidatorului de distribuire a sumei de 2.592.787,05 lei a fost cuprinsă în raportul asupra fondurilor și planul de distribuire nr. II refăcut publicat în BPI nr._/21.10.2012 și afișat la ușa instanței la data de 18.10.2013, iar această măsură putea fi contestată numai în conformitate cu dispozițiile art. 122 alin. 3 din Legea nr. 85/2006. Deși, contestatoarea își întemeiază contestația pe dispozițiile art. 21 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, în raportul de activitate 353/29.01.2014 publicat în BPI nr. 2149/3.02.2014 nu a fost luată nici o măsură care să aibă legătură cu distribuirea către creditorii chirografari a unei părți din suma de 2.592.787,05 lei, urmând a se respinge ca neîntemeiată contestația formulată de creditoarea C. A. G..
Prin decizia civilă nr. 5.535 din data de 24.06.2014 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ /a39 s-a admis recursul declarat de C. A. G. împotriva sentinței civile nr. 539 din 25.02.2014 pronunțată în dosarul nr._ /a39 al Tribunalului Specializat C., care a fost modificată în sensul că s-a dispus anularea măsurii cuprinse în Raportul lichidatorului judiciar nr. 353/29.01.2014 publicat în BPI nr. 2149/ 03.02.2013 prin care lichidatorul judiciar a procedat la distribuirea sumei de 2.592.787,05 lei și în consecință s-a dispus repunerea pârâtelor în situația anterioară. S-a respins cererea privind obligarea lichidatorului judiciar la distribuirea conform art.121 alin.1 și 3 din Legea nr.85/2006.
Pentru a hotărî astfel, instanța de recurs a reținut că prin contestația formulată de recurentă, s-a criticat faptul că lichidatorul judiciar a procedat în mod arbitrar la întocmirea planului de distribuire și a efectuat distribuiri arbitrare, fără a avea în vedere faptul că planul de distribuire nr.2 la momentul cenzurării sale de către judecătorul-sindic fusese analizat în dosarul nr.4779/ 1285/2011/a27 în care s-a pronunțat sentința civilă nr.2481/2013. Contestația vizează anularea măsurilor adoptate prin raportul lichidatorului judiciar nr.359 din 29.01.2014 publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr.2149 din 3.02.2013.
În analizarea acestei contestații, deși nu se arată expres în dispozitivul acesteia, judecătorul-sindic arată că aceasta se întemeiază pe dispozițiile art.21 alin.3 din Legea insolvenței, iar prin raportul de activitate contestat nefiind luată nicio măsură care să aibă legătură cu distribuirea către creditorii chirografari a unei părți din suma de 2.592.787,05 lei, ea este neîntemeiată. Mai sunt invocate și așa zise motive de tardivitate în raport de prevederile art.122 alin.3 din Legea nr. 85/2006. Planul de distribuire nr.II era la momentul respectiv cenzurat de către judecătorul sindic care s-a pronunțat atât prin sentința civilă nr.2481 din 1.10.2013 cât și prin sentința civilă nr.3137 din 15.11.2013.
Prin contestația formulată, recurenta a criticat tocmai faptul că lichidatorul judiciar a interpretat în mod eronat sentințele judecătorului sindic referitoare la planul de distribuire și a efectuat distribuiri arbitrare, fără a aștepta cel puțin soluționarea recursurilor formulate în cauză. Astfel cum rezultă din sentința mai sus amintită, judecătorul sindic a dispus anularea planului de distribuire nr.II întocmit de lichidatorul judiciar și refacerea acestuia în sensul stabilirii sumei de care poate beneficia creditorul . cu titlu de creanță garantată, precizând că „suma de 2.502.966,44 lei să fie distribuită cu respectarea dispozițiilor art.121 alin.1 și 3 coroborat cu art.125 din Legea nr.85/2006”, iar pentru creditorii chirografari „urmând a se efectua distribuiri numai după îndestularea titularilor de creanțe din categoriile ierarhic superioare”. În concret, s-a contestat în urma publicării raportului lichidatorului judiciar în BPI din data de 03.02.2014 tocmai măsura dispusă de lichidatorul judiciar și care nu a respectat cele două hotărâri judecătorești referitoare la planul de distribuire și s-a procedat arbitrar la distribuiri efective de plăți în valoare de 677.106,94 lei către creditorii chirografari, deși creditorii garantați nu erau la acel moment îndestulați. Așa fiind, aceste constatări cu privire la nelegalitatea măsurilor intreprinse de către lichidatorul judiciar au fost contestate în termen, câtă vreme lichidatorul judiciar le-a relevat creditorilor doar cu ocazia întocmirii raportului de activitate atacat. În ce privesc criticile aduse hotărârii primei instanțe privind posibila eludare a dispozițiilor Legii insolvenței care stabilesc „proceduri speciale și distincte pentru contestarea actelor întocmite de lichidatorul judiciar”, Curtea a constatat că și acestea urmează a fi analizate din următoarea perspectivă.
În temeiul dispozițiilor art. 21 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 creditoarea-recurentă C. A. G. a contestat măsurile efective întreprinse de către lichidatorul judiciar consemnate în raportul de activitate publicat în BPI din data de 03.02.2014. Criticile acesteia nu au vizat planul de distribuire, cum în mod eronat reține judecătorul sindic, ci tocmai faptul că lichidatorul judiciar nu a respectat hotărârile judecătorești anterioare pronunțate cu privire la planul de distribuire, în concret, acesta a trecut la efectuarea unor distribuiri și plăți către creditorii chirografari prin ignorarea hotărârilor judecătorești anterioare. În privința planului de distribuire nr.II s-au formulat contestații, atât de către recurentă, cât și de către alți creditori, iar prin sentința civilă nr.2481 din 1.10.2013, judecătorul sindic a dispus anularea acestuia, refacerea sa, stabilind în mod expres suma de care poate beneficia creditorul . cu titlu de creanță garantată și precizând în mod explicit în dispozitivul hotărârii că pentru creditorii chirografari „urmează a se efectua distribuiri numai după îndestularea titularilor de creanțe din categoriile ierarhic superioare”. Fără a se aștepta soluționarea recursului promovat cu privire la această hotărâre, lichidatorul judiciar a refăcut parțial planul II de distribuire, motiv pentru care creditorii B. I. Sanpaolo și F. D. SA au formulat contestații ce au fost soluționate prin sen.civ.nr. 3137 din 15.11.2013 dispunându-se anularea parțială a raportului asupra fondurilor nr. 2869 din 17.10.2013 și a planului de distribuire nr.II refăcut întocmit de lichidatorul judiciar în sensul că pentru suma de 1.748.467,50 lei propus a fi distribuită creditoarei garantate . Sanpaolo România SA nu se va face aplicarea dispoz.art.128 din Legea nr. 85/2006. Ulterior, acestor demersuri, recurenta a observat nelegalitatea măsurilor întreprinse de lichidatorul judiciar și a contestat respectivul raport de activitate, moment la care Curtea de Apel C. s-a pronunțat prin decizia civilă nr. 1658 din 21.02.2014 și a menținut în întregime sentința civilă nr. 2481/2013 prin care s-a anulat parțial planul nr.II de distribuire și s-a dispus refacerea acestuia.
De asemenea, după data întocmirii și publicării raportului de activitate atacat, Curtea de Apel C. s-a pronunțat prin decizia nr. 2181 din 10.03.2014 cu privire la sentința civilă nr. 3137/2013 care a fost modificată în sensul respingerii contestației creditoarei B. Intensa Sanpaolo și admiterii în parte a contestației formulată de . cu consecința anulării parțiale a raportului asupra fondurilor obținute din lichidarea și încasarea creanțelor nr. 2869 din 17.10.2013 și a planului de distribuire II refăcut întocmite de lichidatorul judiciar în sensul că suma propusă a fi distribuită creditoarei garantate B. Intensa Sanpaolo va fi în cuantum de 1.266.000 lei, sumă față de care se va face aplicarea art.128 din Legea nr.85/2006, iar suma propusă a fi distribuită creditoarei garantate . va fi în cuantum de 109.868,83 lei. Așadar, față de toate aceste hotărâri judecătorești prin care s-a stabilit în mod irevocabil modalitatea de distribuire, orice raport de activitate și plan de distribuire întocmit ulterior acestor hotărâri judecătorești nu poate fi decât în concordanță cu acestea.
În concluzie, prin raportul lichidatorului judiciar nr. 353 din 29.01.2014 prin care s-a procedat la distribuirea efectivă a sumei de 2.592.787,05 lei s-au încălcat dispozițiile hotărârilor judecătorești anterior menționate.
Pentru toate aceste considerente, instanța de recurs a apreciat contestația formulată de creditoarea recurentă C. A. G. ca fiind întemeiată, fiind pe deplin incidente dispoz.art.21 alin.3 din Legea nr.85/2006, iar hotărârea judecătorului sindic a fost dată cu aplicarea greșită a legii și ignorarea unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, așa încât în temeiul dispoz.art.312 alin.1 din C.pr.civ., raportat la art.304 pct.9 C.pr.civ. s-a impus admiterea recursului declarat de creditoare, modificarea sentinței civile nr.539 din 25.02.2014 pronunțată de judecătorul-sindic în sensul anulării măsurii cuprinse în raportul lichidatorului judiciar nr.359 din 29.01.2014 prin care s-a procedat la distribuirea sumei de 2.592.787,05 lei și în consecință, s-a dispus repunerea părților în situația anterioară.
Cât privește capătul de cerere privind obligarea lichidatorului judiciar la distribuirea efectivă a sumelor de bani, în conformitate cu prevederile art.121 alin.1 și 3 coroborat cu art.125 din Legea insolvenței, acesta a fost respinsă întrucât aceasta constituie o obligație legală, fiind una din principalele atribuții ale lichidatorului judiciar cuprinsă în mod expres în prevederile art.25 din Legea nr.85/2006.
Împotriva acestei decizii, REDRESARE LICHIDARE S.P.R.L., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei S.C. E. I. S.R.L. a formulat cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. 1 pct. 8 N.C.pr.civ., solicitând admiterea acesteia, desființarea în totalitate a deciziei atacate și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile nr. 539/_, pronunțată în dosarul nr._ /a39 al Tribunalului Specializat C.. Totodată, revizuienta a solicitat suspendarea executării deciziei atacate până la rejudecarea cauzei, în conformitate cu prev. art. 512 din N. C.pr.civ.
În motivarea cererii de revizuire, revizuienta a arătat că prin decizia a cărei revizuire o solicită, Curtea de Apel C. nu a luat în considerare autoritatea de lucru judecat consfințită, atât prin sentința civilă nr. 3137/15.11.203 pronunțată de Tribunalul Specializat în dosarul_ /a36, definitivă și executorie, publicată în B.P.I. nr._/10.12._ C. cât și prin decizia civilă nr. 2181/10.03.2014 pronunțată în același dosar de Curtea de Apel C., decizia fiind irevocabilă. În aceste condiții, revizuienta arată că există două hotărâri potrivnice privind același aspect – distribuirea sumei de 2.592.787,05 lei conform Planului II de distribuire refăcut publicat în B.P.I. nr. 17.200/21.10.2014, anexa 6.
În opinia revizuientei, prin decizia civila nr. 5535/24.06.2014, instanța de control nu s-a pronunțat asupra temeiniciei si legalității Raportului fonduri nr. 2869/17.10.2013 si a Planului II de distribuire - refăcut. Apoi, instanța nu a făcut o analiza pe fond asupra legalității si temeiniciei celor doua acte, încâlcindu-se excepția puterii lucrului judecat ca prezumție, neținând seama de faptul ca, aspectele legate de legalitatea si temeinicia celor doua acte au fost soluționate de către Tribunalul Specializat C., prin Sentința civila nr. 3137/15.11.2013 în Dosarul nr. 4779/1285/20ll/a36, precum si de către Curtea de Apel C., prin Decizia civila nr. 2181/10.03.2014 în Dosar nr. 4779/1285/ 2011/a36, astfel ca soluția Deciziei civile nr. 5535/24.06.2014 fiind total potrivnica acestora (art. 508, alin. 1, pct. 8 din Noul Cod de procedura civila). -
In acest fel, revizuienta apreciază că, fondul problemei modului de distribuire a sumei de 2.592.787,05 lei, arătate în cadrul Raportului nr. 353/ 29.01.2014, raport pur informativ, nu se afla de fapt în cadrul cererii de recurs formulata de către recurentul C. A. G., ci în cadrul analizării legalității si a temeiniciei Raportului fonduri si a Planului II de distribuire refăcut, aspecte care nu au fost analizate pe fond prin Decizia nr. 5535/24.06.2014 si care, totuși a dispus masuri care vizează anularea totala a Planului II de distribuire refăcut, măsuri care contravin celor doua hotărâri judecătorești precizate mai sus. De asemenea, prin modul în care Decizia civila nr. 5535/24.06.2014 a soluționat recursul declarat împotriva Sentinței civile nr. 539/2014 a Tribunalului Specializat C., în Dosarul nr. 4779/1285/201 l/a39, revizuienta apreciază faptul ca, instanța a schimbat hotărârea unei alte instanțe de același grad, respectiv Decizia civila nr. 2181/10.03.2014 publicata în BPI nr. 7961/25.04.2014, pronunțata de Curtea de Apel C., în Dosarul nr._ /a36, încălcându-se autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri (art. 509, alin. 1, pct. 8 din Noul Cod de procedura civila), precum si hotărârea unei instanțe de grad inferior rămasa irevocabilă, respectiv sentința Civila nr. 3131 din 15.11.2013, pronunțata de Tribunalul Specializat C. în Dosarul nr._ /a36 - definitiva si executorie, publicata în BPI nr._/10.12.2013, fără a se lua în considerare că de fapt, prin cele doua hotărâri anterior precizate, Planul II de distribuire refăcut a fost anulat doar parțial.
A menționat revizuienta că prin cele două hotărâri s-a dispus anularea parțiala a Planului II de distribuire refăcut, corelativ cu Raportul fonduri, vizând doar situația a doi creditori cu creanțe garantate: BC înțesa Sanpaolo si .. Pentru celelalte poziții din Planul II de distribuire refăcut privind cheltuielile de procedura, creditorii sala riali, bugetari, chirografari nu a existat nici o contestație. In consecința, propunerile din Planul II refăcut privind distribuirea sumelor cu titlu de cheltuieli de procedura, creanțe către creditorii salariali, bugetari, chirografari, nefiind contestate, revizuienta apreciază că au rămas valabile conform celor doua hotărâri precizate mai sus. În altă ordine de idei, a mai arătat revizuienta, prin Decizia civila nr. 5535/24.06.2014, Curtea de Apel C. dispune anularea tuturor masurilor de distribuire a sumei de 2.592.787,05 lei si repunerea paratelor în situația anterioara, fără o nominalizare a paratelor si fără a se face o analiza asupra temeiniciei si legalității Planului II de distribuire refăcut, care prin aceasta decizie este desființat în totalitate, în contradicție cu hotărârea Curții de Apel C. nr. 2181/10.03.2014 în Dosarul nr._ /a36, încălcându-se astfel principiul autorității de lucru judecat a dispozițiilor hotărârii anterioare (Decizia civila nr. 2181/10.03.2014). Raportat la cele precizate mai sus, revizuienta apreciază că a respectat dispozițiile Tribunalului Specializat C. cuprinse în Sentința Civila nr. 3137/ 15.11.2013 pronunțata în Dosarul nr._ /a36 precum si ale Deciziei civile nr. 2181/10.03.2014 pronunțata de Curtea de Apel C. în Dosarul nr._ /a36. În același timp apreciază că, prin Decizia civila nr. 5535/24.06.2014, Curtea de Apel C. a dispus măsuri care încalcă autoritatea de lucru judecat a hotărârilor judecătorești, din care: Sentința civila nr. 3137/15.11.2013 pronunțată în Dosarul nr. 4779/1285/201 l/a36 a Tribunalului Specializat C. si Decizia civila nr. 2181/10.03.2014 pronunțata în Dosarul nr. 4779/1285/ 201l/a36 pronunțată de Curtea de Apel C..
Pe fondul cauzei, arată revizuienta, s-au dispus măsuri contradictorii între considerentele hotărârilor judecătorești, amintite mai sus, fără a se lua în considerare raporturile juridice făcute cu ocazia judecaților anterioare si care nu pot fi ignorate. Tinand seama de faptul că, legalitatea si temeinicia Raportului asupra fondurilor nr. 2869/17.10.2013 si a Planului II de distribuire - refăcut a fost soluționata cu putere de lucru judecat prin Decizia civila nr. 2181/10.03.2014, pronunțata de către Curtea de Apel C. în Dosarul nr. 4779/1285/201 l/a36, se impune pe cale de consecința concluzia că, si în prezentul litigiu, Raportul asupra fondurilor obținute din lichidarea si încasarea creanțelor nr. 2869/ 17.10.2013 si Planul II de distribuire refăcut nr. 2869/17.10.2013, au fost anulate parțial, doar prin prisma celor doi creditori garantați . SA si ., restul masurilor dispuse de către lichidatorul judiciar prin Planul II de distribuire refăcut nr. 2869/17.10.2013 privind distribuirile efectuate către creditorii cu creanțe salariale, născute în cursul perioadei de observație, bugetare si parțial chirografare, fiind validate.
Totodată, revizuienta a depus o precizare la cererea de revizuire (f. 48) formulată prin care a precizat că își întemeiază cererea de revizuire pe dispozițiile art. 322 pct. 7 corob. cu dispozițiile art. 324 alin. 1 Vechiul C.pr.civ. și nu pe dispozițiile art. 509 alin. 1 și 8 din Noul C.pr.civ. În subsidiar, solicită încuviințarea cererii formulate și casarea deciziei civile nr. 5.535 din data de 24.06.2014 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ /a39 și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Intimata C. A. G. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă întrucât motivele indicate nu se încadrează în nici unul din motivele de revizuire prevăzute expres și limitativ, iar încadrarea criticilor formulate în motivele prevăzute legal este una pur formală, cu obligarea revizuientei la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La primul termen de judecată din data de 23.09.2014, instanța din oficiu a invocat și pus în discuția contradictorie a părților excepția necompetenței materiale a instanței în soluționarea prezentei cereri de revizuire. În condițiile în care revizuenta și-a precizat în drept calea extraordinară de atac pe dispozițiile art. 322 punctul 7 din vechiul C.p.c., incident în cauză prin raportare la dispozițiile procedurale sub imperiul cărora au fost pronunțate cele două decizii pretins contradictorii, excepția necompetenței materiale a fost invocată având în vedere dispozițiile art. 323 alin. 2 din C.pr. civilă, singurul caz în care revizuirea nu are caracteristicile unei căi de atac de retractare ci a unei căi de atac de reformare, în competența instanței superioarei celei care a pronunțat una sau ambele dintre cele două hotărâri pretins potrivnice.
Desigur că sub aspectul competenței soluția este identică și sub imperiul dispozițiilor noului C.p.c., care prin art. 510 alin. 2 preia într-o manieră fidelă dispozițiile art. 323 alin. 2 din vechiul C.p.c.
Pentru toate aceste considerente, având în vedere faptul că ambele decizii invocate de către revizuentă ca fiind contradictorii au fost pronunțate de către Curtea de Apel C. (decizia civilă 5535/2014 și decizia civilă 2181/10.03.2014 care a modificat parțial sentința civilă nr. 3137/15.11.2013), în baza dispozițiilor art. 323 alin. 2 din vechiul C., instanța va admite excepția necompetenței materiale a Curții de Apel C., invocată din oficiu și în consecință va declină competența de soluționare a cererii de revizuire a deciziei civile nr. 5.535 din data de 24.06.2014 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ /a39 în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța superioară instanței care a pronunțat cele două hotărâri pretins contradictorii. Trebuie precizat în acest context și faptul că ambele părți prezente în instanță au fost de acord cu admiterea excepției și cu aplicarea dispozițiilor art. 323 alin. 2 din vechiul C.p.c. care stabilesc într-o manieră lipsită de echivoc competența materială în cazul concret analizat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția necompetenței materiale a Curții de Apel C., invocată din oficiu.
Declină competenței de soluționare a cererii de revizuire a deciziei civile nr. 5.535 din data de 24.06.2014 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ /a39 formulată de revizuienta REDRESARE LICHIDARE S.P.R.L., cu sediul în C.-N., ., jud. C., CUI: RO20570871, în calitate lichidator judiciar al debitoarei S.C. E. I. S.R.L., cu sediul în C.-N., ., apt. 176B, jud. C., în contradictoriu cu intimata C. A. G., cu domiciliul în C. – N., .. 21, . întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 din V. C.pr.civ., în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 23 septembrie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
C. I. A. A. I. M. B.
GREFIER,
M. N. H.
Red.A.A.I./ 3.10.2014
Dact.H.C./6 ex.
| ← Contestaţie. Decizia nr. 559/2014. Curtea de Apel CLUJ | Cererea debitorului - L85/2006 art.27 alin.5. Decizia nr.... → |
|---|
