Cererea debitorului - L85/2006 art.27 alin.5. Decizia nr. 272/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 272/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 23-06-2014 în dosarul nr. 2124/84/2013/a2
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 272
Ședința publică din data de 23 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. M. C.
JUDECĂTOR: M. S.
GREFIER: M. N.
S-a luat în examinare apelul declarat de apelanta . P. ADMINISTRATOR SPECIAL TIRIAC M. P., împotriva sentinței civile nr. 5629 pronunțată la data de 09.12.2013 în dosarul nr._ al Tribunalului S., în contradictoriu cu DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ N., . P. LICHIDATOR JUDICIAR CII M. C. M. având ca obiect procedura insolvenței - contestație la tabelul preliminar.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că prezenta cauză se află la primul termen de judecată, pentru care procedura de citare este legal îndeplinită. În cauză s-a procedat la regularizarea cererii. Apelul este timbrat cu taxă de timbru de 60 de lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
Curtea, în exercitarea prerogativelor instituite prin dispozițiile art. 131C.pr.civ., coroborat cu dispozițiile art. 8, alin. 1 din Legea nr. 85/2006, astfel cum a fost modificată prin Legea 76/2012 și art. 96, C.pr.civ., constată este competentă general, material și teritorial în soluționarea prezentei cauze și, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, declară închisă faza de cercetare judecătorească, deschise dezbaterile, iar față de lipsa părților pentru a pune concluzii. reține cauza în pronunțare.
CURTEA
P. sentința civilă nr.5629 din 09.12.2013 pronunțată de Tribunalul S. în dosarul nr._, a fost respinsă ca nefondată contestația formulată de debitoarea . Treznea împotriva tabelului preliminar de creanțe privind creanța DGRFP Cluj N..
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că în conformitate cu disp. art. 3 pct. 16 din legea insolvenței nr.85/2006, tabelul preliminar de creanțe cuprinde creanțele născute înainte de data deschiderii procedurii, curente, scadentă, sub condiție sau în litigiu, iar potrivit art.72, ca rezultat al verificării făcute, administratorul /lichidatorul judiciar are obligația de a menționa cuantumul ți natura creanței.
La data deschiderii procedurii – 09.04.2013, debitoarea era supusă inspecției fiscale, situație în care creanța a fost precizată succesiv, iar în final aceasta a fost stabilită la suma de 213.912 lei, bugetară, certă, lichidă și exigibilă și la suma de 1.289.009 lei, bugetară sub condiție, având în vedere că decizia de impunere emisă în baza Raportului de Inspecție fiscală nr.F-SJ 141/13.05.2013, a fost atacată cu plângere la instanță.
Creanțele fiscale au fost calculate în baza veniturilor realizate de debitoare, anterior deschiderii procedurii, deci sunt incidente disp. art.3 pct. 16 și 72 din legea insolvenței, chiar dacă inspecția fiscală s-a finalizat ulterior deschiderii procedurii.
În adevăr suma de 520.340 lei reprezintă obligație către bugetul statului ca urmare a confiscării și nu amendă, însă, nefiind operată confiscare, deci plata acestei sume, în mod corect a fost inclusă în creanța totală.
Cererea de creanță și precizările la acestea au fost însoțite de acte doveditoare, iar în final de Raportul de inspecție fiscală, Decizia de impunere, acte fiscale depuse la dosar.
Față de cele ce preced, instanța a respins ca nefondată contestația formulată de debitoare împotriva tabelului preliminar de creanțe.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel . P. ADMINISTRATOR SPECIAL TIRIAC M. P. prin care a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței civile atacate și pe cale de consecință admiterea contestației formulate împotriva tabelului preliminar de creanță întocmit de S A. SRL privind înscrierea la masa credală cu suma de 1.298.009 lei a DGRFP.
În motivare se arată că prin Sentința Civila nr. 5629/2013 pronunțata in dosar nr._ Tribunalul S. a dispus respingerea ca nefondata a contestației formulata de către subscrisa împotriva tabelului preliminar de creanțe privind privind creanța DGRFP Cluj N..
Apreciază soluția instanței de judecata ca nelegala si netemeinica având in vedere următoarele considerente:
Se arată faptul ca asa cum si instanța de judecata in mod corect a constatat, DGFP a depus la dosarul cauzei in . de create si precizări la acestea, astfel:
In data de 25.04.2013 se înregistrează la dosarul cauzei cerere de creanța solicitandu-se înscrierea pe tabelul creditorilor cu suma de 13.715 ron mentionandu-se „creanțele sunt calculate pana la data de 09.04.2013 data deschiderii procedurii"
In data de 08.05.2013 se înregistrează la dosarul cauzei o noua cerere de creanța pentru suma de 213.912 ron mentionand-se si de aceasta data ca „creanțele sunt calculate pana la data de 09.04.2013 data deschiderii procedurii"
In data de 13.05.2013 se înregistrează la dosarul cauzei o noua cerere de creanța pentru suma de 1.502.921 ron mentionand-se si de aceasta data ca „creanțele sunt calculate pana la data de 09.04.2013 data deschiderii procedurii"
Desi s-a solicitat prin precizarea la contestatatia formulata in prezenta cauza ca instanța de judecata sa analizeze cererea de creanța din data de 13.05.2013 întrucât apreciază ca aceasta nu îndeplinește cerințe de admisibilitate acest lucru nu a fost analizat de către instanța de judecata.
Astfel, „precizarea la declarația de creanța înregistrata in 13,05.2013" nu a fost însoțita de nici un act justificativ doveditor al creanței, nefiind depuse nici un titlu executoriu si nici o decizie sau alt act admnistrativ fiscal din care sa reiasă existenta vre-unei obligații de plata.
In cuprinsul „precizării la declarația de creanța înregistrata in 13.05.2013" nici măcar nu se face referire sau trimitere la modul de calcul al sumelor sau la actele administratiiv fiscale in baza cărora au fost stabilite sumele. Astfel cererea de creanța nu cuprinde nici măcar referirea la actul sau actele administrativ-fiscale care ar fi determinat sumele conținute in cerere de creanța pentru a putea măcar analiza prin trimitere actele admnistrativ fiscale.
De asemenea in „precizarea la declarația de creanța înregistrata in 13.05.2013" nu se precizează daca aceste sume sunt „sumele totale" pe care creditorul le solicita, sau acestea sunt suplimentare celor menționate in cererile depuse in data de 08.05.2013 si in data de 25.04.2013.
Pe de alta parte se poate observa ca atat cererea depusa in 25.04.2013 cat si precizările ulterioare conțin aceiași modalitate de exprimare a componentei creanței, fiecare dintre acestea conținând 14 tipuri de obligații fiscale (l. tva, 2. impozit salarii, 3. impozit profit, etc), insa sumele cuprinse in fiecare dintre cele trei cereri de creanța si precizări fiind diferite pentru fiecare capitol.
Intre cererea din data de 08.05.2013 si cea din 13.05.2013 este o diferența calendaristica de numai 5 zile, fiind cu totul neexplicata majorarea calculului efectuat de către DGFP in cele 5 zile dintre declarațiile depuse cu suma de 1.298.009 ron.
In plus in cererea din 13.05.2013 apare menționat cu titlu de amenzi suma de 520.340 ron din nou fara nici un fel de detaliere (ce fel de amenzi, care este actuul prin care au fost aplicate, din ce data, pentru ce perioada, etc).
De altfel nici una dintre cele 3 cereri de creanța si precizări depuse succesiv, nu conțin identificarea măcar a perioadei (anilor) cu privire la care sunt calculate aceste obligații fiscale, fiind astfel imposibila măcar analiza incidenței prescripției. De asemenea aceste lipsuri evidente fac imposibila insasi analiza corectitudinii calculelor efectuate, la unele capitole obligațiile fiscale scad fata de cele menționate in cererea inițiala depusa in 25.04.2013 (CAS Angajator), iar alte capitole aceste sume cresc substanțial (tva) fara nici un fel de explicații sau lămuriri din parte DGFP si fara trimitere la acte admnistrativ fiscale din care sa rezulte aceste sume.
De menționat de asemenea in ca in aceasta perioada de 20 de zile (25.04._13) societatea se afla in stare de insolventa si desfășura doar o activitate curent, fiind imposibila existenta unor astfel de diferente de determinare din partea DGFP eferente perioadei menționate.
Pe de alta parte se mentioneaza expres in fiecare dintre cererile de creanța si precizările depuse faptul ca aceste „creanțele sunt calculate pana la data de 09.04.2013 data deschiderii procedurii".
Ori, daca fiecare fiecare dintre sumele menționate in cererile de creanța sunt calculate pana la data deschiderii procedurii (09.04.2013) atunci sumele determinate trebuia sa fie identice, întrucât se raportează la aceiași perioada.
Pe de alta parte potrivit certificatului de atestare fiscala nr. 408/05.03.2013 societatea avea total datorii fata de DGFP in suma totala de 26.161 ron, care au scăzut pana la suma de 13.715 (conform primei cereri de creanța din 25.04.2013).
Nu se poate determina in nici un mod, din cererile de creanța si precizările depuse, care este rațiunea, temeiul, titlul, justificarea solicitării unor alte sume de fiecare data si care este rațiunea, temeiul, titlul, justificarea solicitării sumei de 1.502.921 ron la data de 13.05.2013 in timp ce cu numai 5 zile anterioare se solicita suma de 213.912 ron, iar potrivit certificatului fiscal din 05.03.2013 (cu doar o luna înainte ed deschiderea procedurii, totalul sumelor datorate la bugetul de stat este de numai 26.161 ron)
In ultima precizare la cererea de creanța apare menționata suma de 520.340 ron cu titlu de amenzi, la fel ca si celelalte sume precizandu-se ca au fost calculate pana la data deschiderii procedurii (09.04.2013), din nou fara a se preciza actul in baza căreia a fost stabilita, data, perioada, etc.
învederam instanței pe de o parte faptul ca aceasta suma nu are corespondent „amenda" ci se regăsește in procesul verbal de constatare contravenționala nr._ din data de 08.05.2013 cu mențiunea „se dispune confiscarea sumei de 520.340 ron").
Conform dispozițiilor art.32 (3) din OUG 2/2001 "Plângerea suspendă executarea. Plângerea persoanelor prevăzute la art. 31 alin. (2) suspendă executarea numai în ceea ce privește despăgubirea sau, după caz, măsura confiscării.
Iar conform art. 37. Din OUG 2/2011 "Procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate."
învederam instanței faptul ca subscrisa a formulat plângere împotriva procesului verbal de constatare a contravenției din 08.05.2013, cauza formând obiectul dosarului nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Z..
Din analiza dispozițiilor art. 32 si art. 37 din OUG 2/2001 reiese faptul ca numai procesele verbale necontestate constituie titluri executorii, iar pe de alta parte contestarea suspenda excecutarea scantiunilor. In consecința, atat timp cat s-a formulat contestație, procesul verbal nu este titlu executoriu fiind suspendata executarea masurilor dispuse. Astfel practic aceasta obligație de plata stabilita prin titlu procesul verbal menționat nu era scadenta nici la data depunerii cererii si nu este scadenta nici la aceasta data si nici nu este constata printr-un titlu executoriu.
Astfel, toate aceste aspecte nu au fost analizate de către instanța de judecata, aceasta multumindu-se a specifica ca „ La data deschiderii procedurii insolventei, debitoarea era supusa inspecției fiscale, situație in care creanța a fost precizata succesiv, iar in final aceasta a fost stabilita la suma de 213.912 lei, bugetara, certa, lichida si exigibila si la suma de 1.289.009 lei, bugetara sub condiție".
Intradevar, apelanta era supusa inspecției fiscale la data deschiderii procedurii insolventei, inspecție care de altfel a continuat si dupa data de 09.04.2013, cand s-a deschis procedura insolventei, fapt confirmat si de către Raportul de Inspecție fiscala nr. F-SJ 141 care a fost întocmit ulterior acestei date, respectiv la data de 13.05.2013.
Învederează instanței ca data menționata este fie eronata fie falsa intrucuat aceste acte nu existau la data de 13.05.2013 fiind intocmite ulterior, asa cum reiese din cuprinsul lor, fiind menționata expres pe fiecare pagina „listat la data de 28.05.2013".
De asemenea atat raportul de inspecție cat si decizia de impunere nu au fost depuse la dosarul instanței împreuna cu „precizarea la cererea de creanța din 13.05.2013", singurul motiv de nedepunere a actelor doveditoare a creanței fiind acela ca de fapt aceste acte nu existau la acea data, fiind de fapt intocmite ulterior la data de 28.05.2013 asa cum este menționat in cuprinsul lor.
Astfel, in lipsa acestor elemente obligatorii este evident ca admnistratorul judiciar a fost in imposibilitate obiectiva de a efectua o „verificare" a creanței înainte de a decide înscrierea pe tabel (Art. 67. - (1) Administratorul judiciar va proceda de îndată la verificarea fiecărei cereri și a documentelor depuse și va efectua o cercetare amănunțită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă și prioritatea fiecărei creanțe.) din momentul ce nu avea nici cele mai elementare informații care sa ii permită sa efectueze o verificare si din monnet ce lispseau cu desăvârșire actele justificative ale creanței.
In lipsa documentelor jusitificative, este evident faptul ca creanța a fost înscrisa fara nici un fel de „cercetare amănunțita pentru a stabili legitimitatea si valoarea exacta a creanței" din partea administratorului judiciar.
Mai mult decât atat arată ca in mod eronat instanța de judecata a apreciat ca având in vedere ca, creanțele fiscale au fost calculate in baza veniturilor realizate de debitoare anterior deschiderii procedurii insolventei si chiar daca inspecția fiscala s-a finalizat ulterior deschiderii procedurii insolventei sunt incidente prevederile art. 3 pct. 16 si 72 din Legea 85/2006.
Art. 3 cpt 16 din Legea 85/2006 prevede: „ tabelul preliminar de creanțe cuprinde toate creanțele născute înainte de data deschiderii procedurii curente, scadente, sub condiție sau în litigiu, acceptate de către administratorul judiciar în urma verificării acestora, în tabel vor fi menționate atât suma solicitată de către creditor, cât și suma acceptată și rangul de preferință. în cazul procedurii simplificate, în acest tabel se vor înregistra și creanțele născute după deschiderea procedurii și până la momentul intrării în faliment;"
Astfel, pentru a putea fi înscrise in tabelul preliminar al creanțelor, era necesar sa fie născuta creanța inainte de data deschiderii procedurii insolventei, numai in măsura in care era îndeplinita si aceasta condiție administratorul judiciar avea posibilitatea de a inscrie creanța sub condiție.
Asa cum s-a arătat si mai devreme creanța a fost născuta doar la data întocmirii Raportului de Inspecție Fiscala nr. F-SJ 141, respectivi la data de 13.05.2013, la aproape o luna de la data deschiderii procedurii insolventei.
Analizând apelul formulat în raport de motivele invocate și dispozițiile legale determinate ca fiind incidente, Curtea reține următoarele:
Debitoarea . a formulat potrivit disp. art.73 din LPI contestație împotriva tabelului preliminar de creanță.
Potrivit disp. art.73 din LPI debitorul poate formula contestații cu privire la creanțele și drepturile de preferință trecute de administratorul judiciar în tabelul preliminar de creanță.
Judecătorul sindic soluționând contestațiile, printr-o singură sentință poate dispune înscrierea creanțelor respective sau poate dispune înscrierea acestora în mod provizoriu în tabelul definitiv al tuturor creditorilor împotriva debitorului.
Analiza pe care o realizează judecătorul sindic asupra contestației presupune exercitarea atribuțiilor instituite de art.11 lit.b în ceea ce îl privește și verificarea îndeplinirii atribuției instituite în sarcina administratorului judiciar prin dispozițiile art.20 lit.k din LPI ceea ce presupune îndeplinirea exigențelor de către acesta din urmă stabilite prin prevederile art.67 din același act normativ.
Legiuitorul a stabilit că administratorul judiciar verifică de îndată fiecare cerere de admitere a creanței precum și documentele depuse, efectuând o cercetare amănunțită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă și prioritatea fiecărei creanțe.
Totodată în vederea îndeplinirii atribuției administratorul judiciar poate solicita explicații de la debitor, poate purta discuții cu creditorul solicitând informații și documente suplimentare dacă apreciază că se impune.
Procedând la verificarea îndeplinirii atribuțiilor astfel stabilite în sarcina administratorului judiciar, judecătorul sindic având în vedere conținutul disp. art.11 alin.2 LPI trebuie să verifice îndeplinirea în concret a tuturor obligațiilor enunțate anterior precum și parcurgerea procedurii de verificare a creanței astfel cum a fost stabilită de legiuitor în sarcina administratorului judiciar.
Judecătorul sindic a reținut că în conformitate cu disp. art. 3 pct. 16 din legea insolvenței nr.85/2006, tabelul preliminar de creanțe cuprinde creanțele născute înainte de data deschiderii procedurii, curente, scadentă, sub condiție sau în litigiu, iar potrivit art.72, ca rezultat al verificării făcute, administratorul /lichidatorul judiciar are obligația de a menționa cuantumul și natura creanței.
La data deschiderii procedurii – 09.04.2013, debitoarea era supusă inspecției fiscale, situație în care creanța a fost precizată succesiv, iar în final aceasta a fost stabilită la suma de 213.912 lei, bugetară, certă, lichidă și exigibilă și la suma de 1.289.009 lei, bugetară sub condiție, având în vedere că decizia de impunere emisă în baza Raportului de Inspecție fiscală nr.F-SJ 141/13.05.2013, a fost atacată cu plângere la instanță.
Corect a reținut judecătorul sindic c creanțele fiscale au fost calculate în baza veniturilor realizate de debitoare, anterior deschiderii procedurii, deci sunt incidente disp. art.3 pct. 16 și 72 din legea insolvenței, chiar dacă inspecția fiscală s-a finalizat ulterior deschiderii procedurii.
Curtea reține că alăturat declarației de creanță formulată de către creditoarea DGRFP Cluj-N. au fost depuse atât titluri executorii care dispensează administratorul judiciar de obligația de verificare potrivit prev. art.66 din LPI cât și rezultatul actelor de control ce a fost contestat în conformitate cu dispozițiile art.205 din C.pr.fiscală .
Potrivit disp. art.65 alin.2 LPI la cererea de admitere a creanței vor fi anexate documentele justificative ale creanței și ale actelor de constituire de garanții.
Cererea de creanță formulată cuprinde contrar susținerilor contestatoarei apelante toate elementele pentru determinarea întinderii creanței fiind detaliată pe categorii de obligații toate componentele creanței iar împrejurarea afirmată cu privire la exercitarea căilor de atac în materia contenciosului administrativ a fost corect valorificată întrucât a fost dispusă înscrierea sumei ce face obiectul verificărilor în procedura contencioasă ca fiind o creanță sub condiție respectându-se deci normele legale incidente.
Toate aserțiunile apelantei referitoare la prezentarea unor înscrisuri în zile diferite și care cuprind sume diferite urmează a fi înlăturate întrucât atâta timp cât documentele justificative au fost prezentate în termenul de depunere al declarației de creanță analiza acestora a fost corect realizată.
Apelul apare ca fiind nefondat și în consecință în baza art 478 și art 480 NCPC va fi respins .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de . P. ADMINISTRATOR SPECIAL TIRIAC M. P. cu sediul în localitatea Treznea nr.15, jud. S., împotriva sentinței civile nr. 5629 din 09.12.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului S. pe care o menține in întregime.
Decizia este definitivă și executorie.
Pronunțată în ședința publică din 23.06.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
A. M. C. M. S. M. N.
red.AMC/SMD
2 ex./25.06.2014
| ← Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... | Cererea debitorului - L85/2006 art.27 alin.5. Decizia nr.... → |
|---|
