Procedura insolvenţei. Decizia nr. 35/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 35/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 13-01-2014 în dosarul nr. 587/88/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIE CIVILĂ Nr. 35
Ședința publică de la 13 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. M.
Judecător R. P.
Judecător N. S.
Grefier N. L.
Pe rol soluționarea recursului declarat de creditoarea Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice G. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice T., cu sediul în T., . bis, județul T., împotriva sentinței civile nr. 3968/08.11.2013 pronunțată de Tribunalul T., în contradictoriu cu intimata . – prin lichidator judiciar Cabinet Individual de Insolvență B. Ș., cu sediul în Babadag, ., ., ., județul T., având ca obiect procedura insolvenței – închidere procedură conf.art. 131 din Legea 85/2006.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele din Codul de pr.civilă.
În referatul asupra cauzei, grefierul de ședință evidențiază părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.
Se solicită judecata cauzei în lipsă.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, probe de administrat și rămâne în pronunțare asupra prezentului recurs.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr. 3968/08.11.2013 Tribunalul T. a admis cererea formulată de lichidatorul judiciar C.I.I. B. Ș., iar în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006, a dispus închiderea procedurii insolvenței deschisă față de debitoarea S.C. C. A. S.R.L. și radierea debitoarei din Registrul Comerțului unde este înmatriculată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea adresată Tribunalului T. la data de 21 februarie 2012, debitoarea . prin reprezentantul legal P. C., a solicitat în temeiul legii 85/2006 deschiderea procedurii insolvenței în forma generală față de societatea C. A. SRL T., jud.T..
Prin încheierea nr.1398 din 23 martie 2012 s-a admis cererea și s-a dispus deschiderea procedurii de insolvență, în forma generală, cu privire la debitoarea C. A. SRL T., jud.T., fiind desemnat administrator judiciar Cabinet Individual de Insolvență B. Ș..
Întrucât societatea debitoare și-a manifestat intenția de reorganizare a activității și pentru că a fost înaintat instanței planul de reorganizare ce a fost ulterior acceptat de către cele două categorii de creanțe, garantate și bugetare, înregistrate în tabelul definitiv, judecătorul sindic prin sentința civilă nr.6323 din 12 octombrie 2012 a confirmat planul de reorganizare al societății comerciale C. A. propus de către administratorul judiciar.
Având în vedere neîndeplinirea condițiilor prevăzute în planul confirmat și imposibilitatea îndeplinirii acestor condiții datorită absenței fondurilor bănești necesare, judecătorul sindic prin sentința civilă nr.2060/15.03.2013 a admis atât cererea creditorului D.G.F.P. T., cât și cea formulată de administratorul judiciar C.I.I. B. Ș. și, pe cale de consecință, a dispus . faliment, desemnând lichidator pe C.I.I. B. Ș..
La data de 10 octombrie 2013 lichidatorul judiciar a prezentat raportul cu propunerea de închidere a procedurii insolvenței în temeiul art.131 din Legea 85/2006, arătând că debitorul nu are sume de bani în cont și nici bunuri în avere care să poată fi valorificate, propunând închiderea procedurii în temeiul art.131 din Legea 85/2006.
Raportul privind închiderea procedurii întocmit de lichidatorul Cabinetul Individual de Insolvență B. Ș. a fost notificat creditorilor înregistrați în tabelul obligațiilor debitoarei, nefiind formulate obiecțiuni la acesta.
Potrivit art.131 din legea 85/2006 în orice stadiu a procedurii judecătorul sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și niciun creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare.
Cum nu au fost formulate obiecțiuni la raportul privind închiderea procedurii și pentru că au fost respectate condițiile necesare și obligatorii pentru închiderea procedurii, instanța a admis cererea lichidatorului și a dispus închiderea procedurii insolvenței deschisă față de debitoarea . T., jud. T..
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs creditoarea D.G.F.P.T.solicitând modificarea sentinței recurate și obligarea lichidatorului judiciar să întreprindă măsurile necesare pentru recuperarea pasivului neacoperit al debitoarei ..
A susținut recurenta că lichidatorul judiciar nu a întocmit un raport amănunțit asupra cauzelor care au condus la starea de insolvență precum și a persoanelor culpabile de această stare a debitoarei.
De asemenea, prin hotărârea pronunțată de Tribunalul T., judecătorul sindic nu s-a pronunțat față de persoanele culpabile de starea de insolvență a debitoarei, respectiv administratorul debitoarei, iar lichidatorul judiciar a refuzat să promoveze cererea privind atragerea răspunderii patrimoniale împotriva administratorului debitoarei, având în vedere că administratorul „a dispus în interes personal, continuarea unei activități care ducea în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți”, debitul datorat bugetului consolidat al statului fiind in cuantum de 365.384 lei, astfel ca, fostul administrator prin continuarea activității debitoarei a dus in mod vădit persoana juridica la încetarea de plați.
Potrivit dispozițiilor art. 3, alin. 1, lit.a din Legea nr. 85/2006, insolvența este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 90 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de creditori; administratorul având obligația sa solicite judecătorului sindic . insolventei.
De asemenea, administratorul debitoarei nu si-a exercitat atribuțiile imperativ stabilite de dispozițiile Legea nr. 31/1990 legea societăților comerciale în ceea ce privește administrarea cu buna credința a societății, subliniind în acest fel faptul ca potrivii dispozițiilor art.72 din Legea 31/1990 „obligațiile si răspunderea administratorului suni reglementate de dispozițiile referitoare la mandat".
In doctrina juridica civila in materie delictuala prin enunțul "intenția de a vătăma” se înțelege că exercitarea dreptului nu mai poate fi considerata ca normala, cel care a pus în mișcare un drept al sau pentru a păgubi pe terți, va fi obligat la repararea daunelor care le-a cauzat.
Arată că în cauză există culpa delictuală - element de natură obiectivă a cărei existență este necesară și suficientă pentru a da naștere la responsabilitate, independent de elementul subiectiv al voinței făptuitorului.
În drept, s-au invocat disp. Legii nr.85/2006 și ale art.3041 cod procedură civilă.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței recurate în raport cu criticile aduse, se constată că recursul este nefondat, nefiind identificate motive de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii atacate.
Astfel, potrivit art.131 din Legea nr.85/2006, “În orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și niciun creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic va da o sentință de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.”
Constatând lipsa/insuficiența bunurilor din averea debitoarei și neavansarea de către creditori a sumelor necesare acoperirii cheltuielilor de procedură, în mod corect judecătorul sindic a reținut incidența dispozițiilor mai sus menționate și a dispus închiderea procedurii și radierea debitoarei din registrul comerțului. În situația în care continuarea procedurii este lipsită de finalitate, neexistând bunuri în averea debitorului, legiuitorul a prevăzut posibilitatea închiderii procedurii, considerând că nu se justifică antrenarea unor cheltuieli suplimentare, chiar dacă acestea ar putea fi acoperite din fondul de lichidare.
În ceea ce privește critica referitoare la faptul că nu s-au epuizat toate căile procedurale pentru recuperarea prejudiciului cauzat creditorilor, respectiv nu a fost formulată cererea de antrenare a răspunderii membrilor organelor de conducere prevăzute de art.138 din Legea nr.85/2006, Curtea reține că, dat fiind cadrul legal stabilit de Legea nr.85/2006, în forma în vigoare la data pronunțării primei instanțe, recurenta avea posibilitatea formulării unei astfel de cereri.
Instanța de recurs apreciază că nu poate fi impusă lichidatorului judiciar obligația de a formula o cerere de antrenare a răspunderii foștilor administratori în condițiile în care prerogativa formulării acțiunii în temeiul art.138 din Legea nr.85/2006 revine, într-adevăr, administratorului/lichidatorului judiciar, însă, în cazul în care administratorul judiciar/lichidatorul nu a indicat persoanele culpabile de starea de insolvență a debitorului și/sau a hotărât că nu este cazul să introducă acțiunea prevăzută la alin. (1), aceasta poate fi introdusă de președintele comitetului creditorilor în urma hotărârii adunării creditorilor ori, dacă nu s-a constituit comitetul creditorilor, de un creditor desemnat de adunarea creditorilor. De asemenea, este îndrituit a introduce această acțiune, în aceleași condiții, creditorul care deține mai mult de 50% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală.
În condițiile în care lichidatorul judiciar nu a identificat elemente care să conducă la atragerea răspunderii patrimoniale a administratorului societății potrivit art.138 din Legea nr.85/2006, iar creditoarea nu a înțeles să formuleze acțiunea în răspundere, potrivit noilor dispoziții introduse prin Legea nr.169 din 14 iulie 2010 pentru modificarea și completarea Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenței, recurenta nu poate invoca inoportunitatea măsurii de închidere a procedurii.
Pentru considerentele expuse, apreciind că motivele invocate de recurentă sunt nefondate, urmează a respinge recursul ca atare, în baza art.312 alin.1 Cod de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de creditoarea Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice G. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice T., cu sediul în T., . bis, județul T., împotriva sentinței civile nr. 3968/08.11.2013 pronunțată de Tribunalul T., în contradictoriu cu intimata . – prin lichidator judiciar Cabinet Individual de Insolvență B. Ș., cu sediul în Babadag, ., ., ., județul T., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Ianuarie 2014.
Președinte, R. M. | Judecător, R. P. | Judecător, N. S. |
Grefier, N. L. |
Jud.fond:Ș.R.
Red.jud.dec.N.S.
2 ex./_
| ← Procedura insolvenţei. Decizia nr. 469/2014. Curtea de Apel... | Procedura insolvenţei. Decizia nr. 468/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
