Procedura insolvenţei. Decizia nr. 594/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 594/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 22-09-2014 în dosarul nr. 7513/118/2012/a1
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.594
Ședința publică de la 22 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE K. S.
Judecător M. C.
Judecător R. N. B.
Grefier M. N.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurenta creditor D.G.R.F.P G. - A.J.F.P C., cu sediul în C., . nr.18, județul C., împotriva sentinței civile nr.1040 din 24.03.2014 pronunțată de Tribunalul C., în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimatul pârât M. G., cu domiciliul în C., ..13, județul C., având ca obiect procedura insolvenței - art. 138 din Legea 85/2006.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul litigiului și stadiul procesual.
Recursul este motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Se solicită judecata în lipsă.
Curtea constată că nu sunt motive de amânare, apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare luând act că se solicită judecata cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
CURTEA:
Asupra recursului de față.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului C. la data de 18.02.2013 Direcția Generală a Finanțelor Publice a solicitat atragerea răspunderii patrimoniale a pârâtului M. G. în temeiul art.138 alin.1 lit. d) din Legea 85/2006, în calitate de administrator statutar al societății debitoare ..
Prin sentința civilă nr.1040 din 24.03.2014 Tribunalul C. a respins cererea de atragere a răspunderii patrimoniale formulată de reclamantul Direcția Generală a Finanțelor Publice C., în contradictoriu cu pârâtul M. G., ca nefondată.
Pentru a pronunța astfel prima instanță a reținut că pentru atragerea răspunderii patrimoniale a organelor de conducere în temeiul art.138 din Legea 85/2006, este necesar ca reclamanta să dovedească săvârșirea faptelor prevăzute de articolul menționat, legea prezumând legătura de cauzalitate între săvârșirea faptelor și starea de insolvență.
Așa cum rezultă din raportul lichidatorului judiciar, pârâtul, în calitate de administrator al societății, nu a înțeles să răspundă notificării acestuia în sensul de a pune la dispoziția sa documentele financiar-contabile ale societății pentru a se face verificări asupra corectitudinii evidenței contabile.
Totuși, societatea debitoare a depus la organele fiscale situațiile financiare simplificate prevăzute de lege pentru perioada 2009 - 2011, situații care au stat la baza întocmirii raportului asupra cauzelor stării de insolvență.
Deși lichidatorul judiciar nu a putut concluziona asupra incidenței dispozițiilor art.138, instanța a reținut că lichidatorul judiciar a relevat în raportul său că, în anii 2009 și 2011 rezultatul net al exercițiului înregistrează o evoluție nerentabilă, cu excepția anului 2010, când profitul net este în cuantum de 6.852 lei, insuficient pentru acoperirea datoriilor.
S-a reținut așadar că pârâtul, în calitate de administrator statutar, a întocmit și depus situații financiare la organele abilitate, chiar dacă nu integral, așa cum susține reclamanta, iar la dosarul cauzei a depus toate documentele prevăzute de art.28 din Legea 85/2006.
În aceste condiții nu s-a putut reține în sarcina pârâtului că nu a ținut contabilitatea și nici nu s-a dovedit că întocmirea acesteia nu ar fi fost în conformitate cu exigențele legale.
Împotriva acestei hotărârii a formulat recurs creditoarea D. G. – A.J.F.P. C. care a criticat-o sub aspectele:
Dispozițiile art.1 al.1 din Legea nr.82/1991 instituie obligația pentru societățile comerciale de a organiza si a conduce contabilitatea proprie respectiv contabilitatea financiară, potrivit legii contabilității si contabilitate de gestiune adaptata la specificul activității.
Răspunderea pentru organizarea si conducerea contabilității revine administratorului.Art.73 al.1 lit.c din Legea nr.31/1990 stabilește in sarcina administratorilor răspunderea solidara fata de societate pentru existența registrelor cerute de lege si pentru corecta lor tinere.
Din raportul depus de lichidator a rezultat ca nu a intrat in posesia documentelor contabile, astfel ca nu poate preciza motivele care au stat baza intrării debitoarei in insolventa.
Nedepunerea documentelor cerute de legiuitor si nepredarea contabilității către administratorul judiciar creează prezumția ca acestea lipsesc sau ca nu sunt întocmite conform legii, iar cum aceasta prezumție n-a fost răsturnata de pârât, consideră că se poate retine in sarcina acestuia săvârșirea unei fapte ilicite ce a avut drept consecința aducerea societății în stare de insolventa si prejudicierea creditorilor.
Instanța de fond arata pe de o parte ca paratul nu a formulat întâmpinare sau alte apărări in cauza, iar apoi retine, in mod eronat, ca paratul a depus la dosarul cauzei toate documentele prevăzute de art.28 din Legea nr.85/2006.
Nu are relevanta, așa cum greșit a reținut judecătorul sindic, faptul ca debitoarea a depus la organele abilitate situații financiare, atât timp cât pârâtul nu a prezentat documentele contabile, cum prevăd dispozițiile art. 28 al.1, spre a fi analizata corectitudinea întocmirii lor de către lichidatorul judiciar.
Vinovăția pârâtului sub forma intenției directe sau indirecte, rezulta din însăși încălcarea dispozițiilor legale, in sensul ca, deși avea anumite obligații stabilite de Lg.31/1990 si Lg. 82/1991, pârâtul a exercitat atribuțiile de administrator fără respectarea acestor obligații, raportul de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu fiind prezumat cât timp exista starea de insolventa.
Prejudicial este cert, lichid si exigibil si este dat de faptul ca societatea debitoare, ajunsa in stare de insolventa, se afla in imposibilitatea de a-si acoperi datoriile.
In această situație, condițiile răspunderii civile delictuale sunt îndeplinite în sarcina paratului.
Curtea apreciază nefondat recursul pentru următoarele considerente:
Art.138 din Legea 85/2006 reglementează o răspundere delictuală specială și intervine numai dacă prejudiciul a fost cauzat prin săvârșirea uneia din faptele ilicite reglementate limitativ de acest text de lege. În acest articol legiuitorul a stabilit condițiile ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru a atrage răspunderea patrimonială specială care împrumutând caracteristicile răspunderii delictuale generale pentru ca aceasta să fie angajată este necesar a fi îndeplinite și condițiile ce reies din dispozițiile art.1357Cod civil.
Se poate dispune ca o parte din pasivul debitoarei să fie suportat de către administratorul societății dacă s-a dovedit în mod cumulativ că acesta a săvârșit cel puțin una din faptele prevăzute expres de legiuitor ,culpa acestora în ceea ce privește săvârșirea faptelor respective precum și legătura de cauzalitate între fapta săvârșită ajungerea debitoarei în starea de insolvență.
În speță, Curtea reține că cererea creditorului pentru angajarea răspunderii materiale nu este circumscrisă condițiilor obligatorii stabilite de legiuitor, nefiind în prezența răspunderii delictuale și nici a unei omisiuni a lichidatorului de a indica cauzele insolvenței și persoanele culpabile ori de a formula acțiune.
În acțiunea dedusă judecății judecătorului sindic creditoarea deși, invocă dispozițiile art.138 lit.d) din Legea 85/2006 nu probează prin nici un mijloc de probă îndeplinirea condițiilor cerute de legiuitor pentru antrenarea răspunderii delictuale
Din actele dosarului se reține că DGFP C. nu a făcut un minim de probe pentru a dovedi această faptă ilicită prevalându-se în dovedire doar de creanța sa, de raportul lichidatorului judiciar și de faptul căsocietatea nu a mai funcționat din anul 2011.
Astfel cum a reținut și judecătorul sindic, în raportul întocmit de practicianul în insolvență se menționează faptul că din situațiile financiare înregistrate chiar la creditoarea DGFP Cta rezultă că a fost ținută contabilitatea fiind depuse situațiile financiare în tot intervalul de timp cât societatea a funcționat respectiv 2009-2014.
De altfel, lichidatorul judiciar a întocmit raportul în baza acestor situații financiare depuse de către administratorul statutar la organul fiscal iar,în acest context în mod corect a reținut prima instanță faptul că au fost depuse actele contabile.
De asemenea, nedepunerea actelor și documentelor contabile lichidatorului ca faptă omisivă nu este suficientă pentru a lămuri legătura de cauzalitate cu starea de insolvență a societății și nici nu se circumscrie faptelor prevăzute la litera d).
Chiar dacă administratorul statutar nu a raspuns la notificarea trimisă de către lichidator faptul ca a fost ținută la zi contabilitatea iar situațiile financiare au fost depuse în fiecare an la organul fiscal îl exonerează de culpă nefiind întrunită cerința instituită de art.1357 cod civil și art.138 lit.d din Legea 85/2006.
Simpla invocare a creanței de către creditoare, creanță ce este înscrisă în tabelul definitiv nu creează o prezumție de culpă în sarcina administratorului debitoarei.
Reținând aceste considerente, Curtea apreciază că hotărârea este legală, criticile aduse nefiind de natură a duce la modificarea sau casarea acesteia, motiv pentru care, în temeiul art.496 din Codul de procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta creditor D.G.R.F.P G. - A.J.F.P C., cu sediul în C., . nr.18, județul C., împotriva sentinței civile nr.1040 din 24.03.2014 pronunțată de Tribunalul C., în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimatul pârât M. G., cu domiciliul în C., ..13, județul C., având ca obiect procedura insolvenței - art. 138 din Legea 85/2006, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 22 septembrie 2014
Ptr.Președinte, Judecător, Judecător,
K. S. M. C. R. N. B.
Conf.art.261 al.2 C.
Semnează Președinte instanță
A. I.
Grefier,
M. N.
Jud.fond:V.T.
Red.dec.jud.M.C./2 ex./27.10.2014
Gref.M.N.
| ← Procedura insolvenţei. Decizia nr. 468/2014. Curtea de Apel... | Procedura insolvenţei. Decizia nr. 329/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
