Procedura insolvenţei. Decizia nr. 352/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 352/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 17-09-2014 în dosarul nr. 9089/101/2013/a6
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ
Decizia Nr. 352/2014
Ședința publică de la 17 Septembrie 2014
Președinte N. O.
Judecător E. M.
Grefier M. C.
Pe rol, judecarea apelurilor declarate de debitoarea REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI NUCLEARE D. T. S. prin administrator special V. M., respectiv prin administrator judiciar SCP T. & ASOCIAȚII SPRL împotriva sentinței nr.333/2014 din 6 martie 2014, pronunțată de Tribunalul M. – Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata creditoare S.C. G. C. G. S.R.L., având ca obiect procedura insolvenței contestație la tabelul preliminar
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că apelurile sunt declarate și motivate în termenul legal, iar apelanta debitoare prin administrator special și-a îndeplinit obligația achitării taxei de timbru în valoare de 100 lei.
Constatând că în cauză nu au fost formulate alte cereri și nici invocate excepții, Curtea constată apelurile în stare de judecată și le reține spre soluționare.
CURTEA
Asupra apelurilor constată următoarele:
Prin sentința nr.333/2014 din 6 martie 2014, pronunțată de Tribunalul M. – Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, s-a admis contestația formulată de contestator S.C. G. C. G. SRL, în contradictoriu cu intimații REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI NUCLEARE R.A. D.-T. S. (R.), prin administrator judiciar T. & ASOCIAȚII S.P.R.L. și REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI NUCLEARE R.A. D.-T. S. (R.), prin administrator special D. A.. S-a dispus înscrierea contestatorului în tabelul creditorilor constituit împotriva debitoarei R. cu suma totală de 145.364,77 lei, creanță chirografară.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond, în esență, a reținut că, la data de 29.11.2013 S.C. G. C. G. SRL, a formulat contestație pentru înscrierea la masa credala cu întreaga creanță pe care a solicitat-o prin formularea cererii de creanță principală in valoare totala de 145.364,77 lei.
A motivat că în mod nejustificat, în tabelul preliminar a fost înregistrată creanța doar în parte, respectiv 86.791,97 lei, diferența până la 145,364,77 lei fiind respinsă.
În apărare, intimata REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI NUCLEARE R.A. D.-T. S. (R.) prin administrator judiciar T. & ASOCIAȚII S.P.R.L., a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea în parte a contestației pentru suma de 12.480 lei.
Din actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut că G. C. G. SRL a formulat cerere de creanță pentru suma de 145.364,77 lei, structurată astfel:
- 54.280,16 lei, cu titlul de debit principal, rest de plata din Sentința 201/30.08.2012 pronunțata de Tribunalul M.;
- 14.921,53 lei, penalități de întârziere si 42 lei cheltuieli de judecata acordate prin Sentința nr. 197/23.08.2012, pronunțata de Tribunalul M.;
- 13.528,98 lei, penalități de întârziere si 1.539,3 Lei cheltuieli de judecata, conform Sentinței Tribunalul M. nr. 201/30.08.2012;
- 34.054,96 lei cheltuieli de executare silita potrivit procesului verbal cheltuieli executare nr. 6374/22.04.2013, pentru procedurile de executare silita exercitate pe raza Curții de Apel București prin intermediul B. B. Ș. C. si D. N.;
- 27.579,14 Lei cheltuieli de executare potrivit încheierilor din 10.06.2013, 14.08.2013, 28.08.2013, redactate de SCP Executori judecătorești A. I.-E. si M. M..
În temeiul art. 66 din Legea nr. 85/2006 procedând la verificarea cererii de creanță, administratorul judiciar a dispus înscrierea contestatoarei în tabelul creditorilor cu suma de 86.791,97 lei, motivat de faptul că diferența până la 145.364,77 lei o reprezintă onorariu și cheltuieli de executare silită ce nu au fost detaliate.
Potrivit dispozițiilor art. 66 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 „toate creanțele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de lege, cu excepția creanțelor constatate prin titluri executorii”.
Potrivit art. 3717 Cod procedură civilă, aplicabil executărilor începute anterior intrării în vigoare a Noului Cod de procedură civilă, astfel cum stipulează art. 3 din Legea nr. 76/2012,
„Partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activități care interesează executarea silită este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop. Pentru actele sau activitățile dispuse din oficiu cheltuielile se avansează de către creditor.
Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, afară de cazul când creditorul a renunțat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare făcute după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu prin executare voluntară.
Sumele ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii.
Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol procesul-verbal constituie titlu executoriu.”
Cât privește executările începute ulterior intrării în vigoare a Noului Cod de procedură civilă, dispozițiile art. 669 Cod procedură civilă au conținut similar și anume:
„Partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activități care interesează executarea silită este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop. Pentru actele sau activitățile dispuse din oficiu, cheltuielile se avansează de către creditor.
Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, în afară de cazul când creditorul a renunțat la executare, situație în care vor fi suportate de acesta, sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar. Cu toate acestea, în cazul în care debitorul, somat potrivit art. 667, a executat obligația de îndată sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ținut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum și onorariul executorului judecătoresc și, dacă este cazul, al avocatului creditorului, proporțional cu activitatea depusă de aceștia.
Sunt cheltuieli de executare:
1. taxele de timbru necesare declanșării executării silite;
2. onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii;
3. onorariul avocatului în faza de executare silită;
4. onorariul expertului, al traducătorului și al interpretului;
5. cheltuielile efectuate cu ocazia publicității procedurii de executare silită și cu efectuarea altor acte de executare silită;
6. cheltuielile de transport;
7. alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite.
Sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administrate de aceasta. Dispozițiile art. 451 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător, iar suspendarea executării în privința acestor cheltuieli de executare nu este condiționată de plata unei cauțiuni.
În cazul în care sumele stabilite potrivit alin. (4) nu pot fi recuperate de la debitor, din lipsa bunurilor urmăribile sau din alte cauze, ele vor fi plătite de creditor, care le va putea recupera de la debitor când starea patrimonială a acestuia o va permite, înăuntrul termenului de prescripție.
Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol, încheierea constituie titlu executoriu atât pentru creditor, cât și pentru executorul judecătoresc.”
Or, în speță în mod eronat s-a procedat la verificarea cheltuielilor de executare în cuantum de 34.054,96 lei stabilite prin procesul-verbal de executare din 22.04.2013 în dosarul de executare nr. 1178/2012, cu atât mai mult cu cât acesta a și fost contestat pe calea legală a contestației la executare, contestație ce a fost respinsă de Judecătoria Sectorului 3 București prin sentința civilă nr. 8115/23.05.2013 pronunțată în dosarul nr._/301/2013.
De asemenea, tot eronat au fost cenzurate de administratorul judiciar cheltuielile de executare stabilite prin încheierea din 10.06.2013 din dosarul de executare nr. 359/E/2013 în cuantum de 7.917,7 lei, încheierea din 14.08.2013 dată în dosarul 358/E/2013 în cuantum de 11.690,72 lei și încheierea din 28.08.2013 din același dosar în cuantum de 7.970,72 lei, încheieri ce reprezintă titluri executorii potrivit art. 669 Cod procedură civilă și împotriva cărora debitoarea avea la dispoziție posibilitatea de a formula contestație la executare, cale de atac ce nu a fost exercitată în speță.
Cât privește susținerea debitoarei cum că alin. 6 al art. 669 N. Cod procedură civilă respectiv alin. 4 al art. 3717 din vechiul Cod procedură civilă, nu ar privi și cheltuielile de executare aferente părții din datorie ce nu a fost executat silit, aceasta este irelevant de a fi analizat atâta timp cât pe fiecare dintre înscrisurile enunțate mai sus se menționează expres că sumele precizate reprezintă „cheltuieli de executare până la acest moment procedural”.
Față de caracterul de titlu executoriu al înscrisurilor enunțate, având în vedere și prevederile art. 66 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, în temeiul art. 73 din Legea nr. 85/2006 contestația este întemeiată.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel debitoarea REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI NUCLEARE D. T. S. prin administrator special V. M., cât și debitoarea REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI NUCLEARE D. T. S. prin administrator judiciar SCP T. & ASOCIAȚII SPRL, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
Ambele au susținut că, în temeiul prevederilor art.66 și următoarele din Legea nr.85/2006, administratorul judiciar a procedat la analiza cererii de creanță, cu consecința admiterii în totalitate a creanței la nivelul sumei de 86.791,97 lei, rangul creanței fiind chirografară, conform art.127 alin.7, deoarece diferența care a fost respinsă la înscriere o reprezintă onorarii și cheltuieli de executare silită ce nu sunt detaliate, deoarece serviciul de executare silită nu s-a mai materializat prin suspendarea executării silite, de drept, conform art.36 din Legea 85/2006.
Raportat la starea de fapt și la înscrisurile anexate cererii de creanță, respectiv contestației, cu privire la suma de 12.480 lei, sumă compusă din 5.000lei reprezentând contravaloare factură nr._/29.11.2012 – plată parțială conform chitanței . 12 nr.c12006/03.12.012 emisă de Cabinet av. Fifea P. I., 5000lei reprezentând contravaloare factură nr._/30.11.2012 – plată conform chitanței . 12 nr.c12007/04.12.2012 emisă de Cabinet av. Fifea P. I. și 2.480 reprezentând contravaloare facturii . nr._/20.05.2013 plată efectuată conform extrasului de cont anexat cererii de creanță, instanța a apreciat corect și aceasta se impune a fi admisă.
Însă cu privire la suma de 46.092,80 lei aceasta se impune a fi respinsă, potrivit art.669 alin.2 Cod procedură civilă care stabilește obligația cu caracter de principiu a debitorului, de a suporta cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite. Conform alin. 6 al aceluiași articol, pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol, încheierea constituie titlu executor atât pentru creditor cât și pentru executorul judecătoresc.
Apreciază că alin.6 Cod procedură civilă nu privește și cheltuielile și onorariul de executare silită aferent părții din datorie care încă nu este executată silit, deoarece în speță nu s-a probat concludent și pertinent că S.C. G. C. G. S.R.L ar fi suportat respectivele cheltueili în conformitate cu alin.5 al aceluiași articol care prevede că „În cazul în care sumele stabilite potrivit alin. (4) nu pot fi recuperate de la debitor, din lipsa bunurilor urmăribile sau din alte cauze, ele vor fi plătite de creditor, care le va putea recupera de la debitor când starea patrimonială a acestuia o va permite, înăuntrul termenului de prescripție.”
Acest alineat se referă explicit la sumele pe care creditorul le-a avansat, ori, în speță, nu s-a probat plata onorariului de executare.
Dar, chiar dacă s-ar proba că acest onorariu, respectiv achitarea acestuia era superfluă, având în vedere incidența regulii speciale din materia procedurii insolvenței, stabilită în art.36 din Legea 85/2006, fiind evident că, în condițiile suspendării de drept a executării silite, onorariul executorului judecătoresc rămâne fără contraprestație și nu se justifică a fi achitat din averea debitoarei, atâta timp cât realizarea dreptului de creanță deținut de creditoare nu se va face prin actele și faptele juridice ale executorului judecătoresc conform dreptului comun ci prin actele și faptele juridice ale administratorului judiciar/lichidator conform legii speciale.
În caz contrar s-ar asista la o îmbogățire fără just temei în sarcina creditorului și/sau a executorului judecătoresc, fapt ce ar contraveni flagrant spiritului și textului Legii 85/2006, care are drept scop tocmai protejarea patrimoniului debitoarelor în fața executărilor silite arbitrare.
Prin întâmpinare, creditoarea S.C. G. C. G. S.R.L a solicitat respingerea apelurilor, susținând că art.669 alin.2 Cod procedură civilă, teza finală, prevede că debitorul chiar și în situația în care plătește imediat după ce este somat, tot va fi ținut să achite onorariul executorului judecătoresc, ori în speță, nu doar că nu a achitat creanța supă somație dar a și contestat această creanță. În acest sens, cu putere de lucru judecat, sentința 8115/23.05.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3, rămasă definitivă, cu posibilitatea atacării cu recurs, a obligat debitoarea la plata cheltuielilor de executare în întreg cuantumul formulat de B. B. Ș. C. și D. N..
Cu privire la costurile de pe urma demersurilor de executare silită angajate de contestatoare, trebuie avut în vedere că procesul verbal de executare silită privind cheltuielile de executare silită redactat de B. B. Ș. C. și D. N., înregistrat cu nr.6374/22.04.2013, privind cheltuielile de executare realizate pe raza teritorială a Curții de Apel București, au un caracter executoriu, iar acestea vor fi suportate de debitoare potrivit art.669 alin.2 Cod procedură civilă.
Același regim îl va avea și obligația de plată rezultată din încheierile realizate în 10.06.2013, 14.08.2013 și 28.08.2013 redactate de SCP Executori Judecătorești A. I. E. și M. M., privind cheltuielile de executare silită pe raza teritorială a Curții de Apel C..
Curtea va respinge apelurile pentru următoarele considerente:
În cauza pendinte în discuție sunt cheltuielile cu executarea silită pornită anterior deschiderii procedurii insolvenței debitoarei, procedură concursuală de executare silită căreia i se aplică dispozițiile din Legea 85/2006.
Executarea silită pornită pa calea dreptului comun a fost suspendată în temeiul art.36 din Legea 85/2006, de drept, iar aceasta nu înseamnă că oprește creditorul de a –și încasa sumele efectuate în respectiva procedură
În cauză, anterior deschiderii procedurii insolvenței, au fost emise titluri executoriii respectiv procesul-verbal de executare din 22.04.2013 în dosarul de executare nr. 1178/2012, pentru suma de34.054,96 lei care a fost contestat pe calea contestației la executare, contestație ce a fost respinsă de Judecătoria Sectorului 3 București prin sentința civilă nr. 8115/23.05.2013 pronunțată în dosarul nr._/301/2013 și încheierile din 10.06.2013 din dosarul de executare nr. 359/E/2013 pentru suma de 7.917,7 lei, din 14.08.2013 stată în dosarul 358/E/2013 pentru suma de 11.690,72 lei și din 28.08.2013 din același dosar pentru suma de 7.970,72 lei și împotriva cărora debitoarea nu a exercitat calea de atac a contestație la executare.
Creanțele constatate prin titluri executorii nu sunt supuse procedurii de verificare prevăzute de legea insolvenței, excepție ce își are sorgintea în dispozițiile art.66 alin.1 din Legea 85/2006.
Față de textul de lege precizat, susținerile apelantelor în legătură cu certitudinea creanței cuprinsă în titluri nu se impune a fi analizată.
Articolul 669 alin.6 Cod procedură civilă, invocat de apelante prevede că pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol, încheierea constituie titlu executoriu atât pentru creditor, cât și pentru executorul judecătoresc, astfel că, intimata din cauza de față avea calitate procesuală activă pentru a solicita înscrierea la masa credală a debitoarei a creanțelor cuprinse în titlurilor invocate.
Sentința pronunțată fiind legală și temeinică, în baza dispozițiilor art.480 Cod procedură civilă, apelurile vor fi respinse ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate apelurile declarate de debitoarea REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI NUCLEARE D. T. S. prin administrator special V. M., cu domiciliul procesual ales în Dr.TR.S., ..1, M., respectiv prin administrator judiciar SCP T. & ASOCIAȚII SPRL, cu sediul în București, sector 4, Splaiul Unirii nr.16, . împotriva sentinței nr.333/2014 din 6 martie 2014, pronunțată de Tribunalul M. – Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata creditoare S.C. G. C. G. S.R.L., cu sediul în București, sector 3, ., reprezentată convențional de Cabinet Avocat Fifea P. I., București, sector 6, ..17, ..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Septembrie 2014.
Președinte, N. O. | Judecător, E. M. | |
Grefier, M. C. |
red.jud.EM/ex.2
jud.fond C.D.B.
tehnored.FS/07.10.2014
M.C. 18 Septembrie 2014
| ← Procedura insolvenţei. Sentința nr. 326/2014. Curtea de Apel... | Procedura insolvenţei. Sentința nr. 478/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
