Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea 85/2006. Decizia nr. 687/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 687/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 22-05-2013 în dosarul nr. 6251/99/2011/a1
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 687/2013
Ședința publică de la 22 Mai 2013
Completul compus din:
Președinte: V. O.
Judecător: C. A.
Judecător: V. C.-S.
Grefier: A. H.
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de C. de E. în Insolvență SPRL, administrator judiciar al . împotriva sentinței civile nr. 260 din 19 februarie 2013 pronunțată de Tribunalul Iași, intimați fiind C. G. V. și C. M., având ca obiect angajarea răspunderii conform art. 138 din Legea nr. 85/2006.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat C. G. pentru intimații C. G. V. și C. M., lipsă fiind reprezentantul recurentului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este la primul termen de judecată ; declarat în termen ; motivat ; se solicită judecata în lipsă ; prin serviciul de registratură s-a depus întâmpinare formulată de intimații C. G. V. și C. M., duplicatul fiind comunicat de instanță recurentului C. de E. în Insolvență SPRL, administrator judiciar al . spre luare la cunoștință.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat C. G. pentru intimații C. G. V. și C. M. având cuvântul, solicită respingerea recursului formulat de C. de E. în Insolvență SPRL, administrator judiciar al . și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică, apreciind că din modul în care a fost redactată hotărârea se poate determina că legea s-a aplicat corect, iar motivele hotărârii permit să se constate că elementele de fapt necesare pentru justificarea aplicării legii se regăsesc în cauză.
Recursul formulat de C. de E. în Insolvență SPRL, administrator judiciar al . este nefondat întrucât prin criticile formulate recurenta nu a arătat în concret motivele de nelegalitate și greșeala de fapt care s-a săvârșit. Recurenta practic nu critică hotărârea recurată în nici un mod, simplele afirmații reluate din motivarea acțiunii în fața instanței de fond neconstituind o motivare a recursului. Mai mult, recurenta nu indică nici un înscris doveditor nou care să fie de natură să modifice sentința criticată.
Apărătorul solicită a se avea în vedere că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile pentru atragerea răspunderii prevăzute de art. 138 din Legea nr. 85/2006, astfel încât se impune respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
Declarându-se dezbaterile închise,după deliberare,
CURTEA DE APEL:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași – judecător sindic sub nr._, reclamantul C. de E. în Insolvență SPRL, în calitate de administrator judiciar al debitoarei . a chemat în judecată pe pârâții C. G. V. și C. M., solicitând obligarea acestora la suportarea pasivului rămas neacoperit al debitorului, în valoare totală de 995.222.93 lei.
Sunt invocate dispozițiile art. 138 litera a,d și e din Legea insolvenței.
Prin sentința civilă nr. 260 din 19 februarie 2013 a Tribunalului Iași s-a respins cererea formulata de administratorul judiciar C. de Expertiza in Insolventa SPRL, cu sediul in mun. Iasi, .. 4, .. Iasi, in contradictoriu cu paratii Crenganis G. V. si Crenganis M., ambii cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat G. V. Cocina din mun. Iasi, .. 7, ., ., jud. Iasi, avand ca obiect antrenarea raspunderii personale a paratului pentru pasivul societatii debitoare S.C. Media Zone S.R.L.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că prin sentința civilă nr. 1186/4.10.2011 a fost deschisă procedura generală a insolvenței împotriva debitorului ..
Reclamantul nu a făcut dovada săvârșirii faptelor prev. în art. 138 din legea nr. 85/2006, iar prezumțiile de la care a plecat reclamantul nu au putut fi coroborate cu alte probatorii, neatrăgând răspunderea reglementată de art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Împotriva sentinței civile nr. 260 din 19 februarie 2013 a Tribunalului Iași, Secția II Civilă faliment a declarat recurs C. de E. în Insolvență SPRL Iași.
Se critică sentința recurată pentru următoarele motive:
- nu au fost predate actele contabile ale societății către administratorul judiciar ;
- în baza de date a Ministerului de Finanțe nu se regăsesc datele la nivelul anului 2009, iar înregistrările de la ORC nu atestă înregistrarea de mențiuni privind depunerea bilanțului pentru anul 2009.
- așa cum rezultă din ultimul bilanț contabil societatea deține în proprietate bunuri care nu au putut fi identificate de către administratorul judiciar inclusiv creanțe a căror valorificare ar fi condus la plata unei părți din masa credală.
- în condițiile în care din dovezile existente s-a demonstrat că intimații au creat condiții ca bunurile societății să fie folosite de terțe persoane, prin neîntreprinderea unor măsuri de recuperare a creanțelor, precum și în lipsa unei evidențe contabile la nivel de societate din care să rezulte cu certitudine creanțele pe care le are de recuperat, dar și datoriile ce se impuneau a fi plătite la termenele de scadență,apreciază că în cauză sunt întrunite condițiile prev. la art. 138 din Legea nr. 85/2006;
- toate aceste fapte dovedesc că intimații au făcut acte de comerț în interes personal, însușindu-și bunurile societății precum și încasările rezultate din activitatea societății.
Recursul formulat este neîntemeiat.
Antrenarea răspunderii membrilor organelor de conducere ale debitorului persoană juridică sau a oricărei alte persoane care a cauzat starea de insolvență a debitorului prin faptele expres și limitativ prevăzute, presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:
- prejudiciul creditorilor ;
- fapta ilicită a membrilor organelor de conducere vinovate de producerea stării de insolvență;
- raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata de către debitorul insolvent a datoriilor exigibile.
- culpa persoanelor a căror răspundere se solicită.
Reclamanta a susținut că pârâții nu au predat actele contabile prevăzute de art. 28 din Legea insolvenței.
Această faptă, singură, nu este de natură a atrage aplicabilitatea art. 138 litera d din Legea insolvenței. Nu s/a probat de reclamanta – recurentă că pârâții au ținut o contabilitate fictivă sau că nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea în condițiile în care însuși lichidatorul judiciar susține că nu a putut intra în posesia documentelor contabile pentru a putea verifica acest aspect.
Ca atare, instanța va putea reține săvârșirea faptei prev. la art. 138 litera d din Legea insolvenței.
Recurenta nu a dovedit nici săvârșirea faptei de către pârâți de la art. 138 litera a și anume că pârâții au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane.
Ca atare, nici această faptă nu poate fi reținută în sarcina pârâților.
Totodată, recurenta – reclamantă a mai susținut că pârâții – intimați ar fi săvârșit fapta prev. la art. 138 litera e și anume că ar fi deturnat sau ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia.
Or, în cauză nu s-a dovedit că pârâții C. G. V. și C. M. au ascuns cu intenție sau au mărit în mod fictiv pasivul persoanei juridice tot cu intenția de a frauda creditorii debitorului persoană juridică.
S-a mai reținut în mod legal de prima instanță că pârâții au justificat toate operațiunile economice care au dus la scăderea activelor societății și la scăderea cifrei de afaceri, au depus înscrisuri doveditoare ale modului în care au fost scoase din patrimoniul societății o parte însemnată a activelor acesteia, vânzare prin executare silită, casare a unor autoturisme uzate.
Simpla invocare a prevederilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 nu este de natură a atrage răspunderea membrilor organelor de conducere, dacă nu s-au administrat dovezi care să ducă la concluzia că prin faptele săvârșite s-a cauzat insolvența societății.
În raport de toate aceste motive și dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă, se va respinge recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de C. de E. în Insolvență SPRL în calitate de administrator judiciar al . Iași împotriva sentinței civile nr. 260 din 19.02.2013 a Tribunalului Iași, Secția II Civilă – F. pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 22 Mai 2013.
Președinte, V. O. | Judecător, C. A. | Judecător, V. C.-S. |
Grefier, A. H. |
Redactat O.V.
Tehnoredactat A.H.
02 exemplare/17 iunie 2013
Tribunalul Iași: Z. N. L.
| ← Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... | Procedura insolvenţei. Decizia nr. 509/2013. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
