Alte cereri. Decizia 1331/2009. Curtea de Apel Bacau

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

- SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL-

Dosar nr- Decizia nr. 1331/2009

ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2009

PREȘEDINTE: Maria Violeta Chiriac judecător

- - - - președinte instanță

- - - judecător

- - grefier

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de recurenta-debitoare- prin administrator, împotriva sentinței civile nr. 618 din 24 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, având ca obiect alte cereri.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns dl., în calitate de administrator al recurentei-debitoare L, celelalte părți fiind lipsă.

Procedura a fost legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral asupra cauzei de către grefier, după care:

Reprezentantul recurentei-debitoare arată că nu are cereri prealabile.

Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța acordă cuvântul părții prezente pe fondul cauzei.

Reprezentantul recurentei-debitoare arată că a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 618/24.04.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, prin care debitoarea a fost obligată a plăti lichidatorului judiciar onorariu și cheltuieli de procedură, hotărâre pe care o critică pentru nelegalitate. Precizează că a promovat recurs împotriva hotărârii de deschidere a procedurii simplificate a falimentului, recurs care a fost admis, Curtea de Apel Bacău casând hotărârea și trimițând cauza spre rejudecare Tribunalului Bacău, motivul pentru care acesta a fost admis fiind acela că întreaga masa credală a societății a fost achitată conform tabelului preliminar depus de lichidatorul judiciar în recurs.

Consideră în mod justificat că lichidatorul judiciar, sub rezervă, nu trebuia să îndeplinească nici un act de procedură până la rămânerea irevocabilă a hotărârii de deschidere a procedurii simplificate a falimentului. Totodată, având în vedere faptul că prin decizia

pronunțată în recurs s-a dispus casarea acestei hotărâri, consideră că debitoarea nu avea nici o obligație de plată către lichidator în ceea ce privește retribuția lunară sau 10% din recuperarea creanțelor, suma de bani pe care o consideră justificat a fi plătită fiind aceea privitoare numai la cheltuielile de procedură, adică corespondență, notificări, publicații în ziare și la. precum și cele cu privire la deschiderea contului de avere. În situație contrară celei anterior menționate, solicită a se dispune care este suma de achitat precum și temeiul legal de acordare a acesteia.

În concluzie, pentru motivele arătate, solicită admiterea recursului și casarea hotărârii prin care instanța de fond a admis decontul de cheltuieli întocmit de către lichidatorul judiciar.

S-au declarat dezbaterile închise, cauza rămânând în pronunțare.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursului de față reține următoarele:

Prin sentința 618 din 24.04.2009 s-a respins cererea O ca rămasă fără obiect, a fost obligată debitoarea să achite lichidatorului suma de 20.386,29 lei cheltuieli de procedură și onorariu pentru activitatea desfășurată. Pentru a pronunța această hotărâre judecătorul sindic a reținut că prin sentința civilă nr. 341/19.09.2008, pronunțată în cauză, s-a deschis procedura falimentului împotriva debitoarei SC SRL O, la cererea creditoarei O, pentru o creanță de 74.016 RON.

În urma declarațiilor de creanță depuse de creditori, s-a întocmit și definitivat tabelul creditorilor, stabilindu-se un pasiv de 57.579,98 lei.

Împotriva sentinței civile nr. 341 din 19.09.2008 a formulat recurs debitoarea, arătând că a achitat creanțele înscrise În tabelul creditorilor.

Recursul debitoarei a fost admis și prin Decizia civilă nr.76/03.02.2009 s-a casat sentința recurată, trimițându-se cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

În rejudecare, debitoarea prin administratorul statutar invocă că acțiunea rămas fără obiect, întrucât achitat în totalitate creanțele înscrise în tabelul definitiv al creditorilor și a depus dovada de la BANK, privind achitarea sumei de 56.327,75 lei.

Totodată a solicitat să se stabilească suma cuvenită lichidatorului judiciar cu privire la onorariu și cheltuielile de procedură.

Față de situația de fapt prezentată, de faptul că s-au achitat creanțele înscrise în tabelul definitiv al creditorilor, judecătorul sindic a respins ca rămasă fără obiect acțiunea formulată.

Având în vedere că deschiderea procedurii falimentului s-a făcut pe baza recunoașterii debitului de către administratorul statutar al debitoarei care a achitat parțial creanța la fond ( până la deschiderea procedurii de faliment) și integral în recurs, respectiv în perioada 09.05.2008-16.01.2009, că deși a formulat recurs împotriva hotărârii de deschidere, nu a solicitat și suspendarea procedurii conform art. 8 al.5 lit. c) din Lg.85/2006, astfel că lichidatorul judiciar și-a exercitat toate atribuțiile prevăzute de lege și a efectuat cheltuielile de procedură, instanța a admis și cererea lichidatorului judiciar de plată a onorariului și a cheltuielilor de judecată solicitate.

Împotriva sentinței 618/24.04.2009 a declarat recurs O arătând că hotărârea de deschidere a procedurii a fost casată, fiind astfel lipsită de efecte și că în mod nelegal a fost obligat să plătească 10% din recuperarea creanțelor.

Solicită recurenta a se avea în vedere actele îndeplinite de lichidator, faptul că debitoarea a achitat toate creanțele de bună voie, că nu s-a procedat la valorificarea nici unui bun al societății.

Prin întâmpinare, lichidatorul judiciar a solicitat respingerea recursului, arătând că onorariul a fost aprobat de adunarea creditorilor și că i se cuvine atât retribuția de 2.000 lei lunar cât și 10% din sumele aduse la masa credală. Se mai arată că lichidatorul nu avea calitatea de a întocmi un plan de distribuție și a efectua plăți către creditori, că în recursul declarat împotriva sentinței 341/19.09.2009 nu s-a solicitat suspendarea executării. Sub aspect formal s-a invocat nulitatea recursului motivat de împrejurarea că cererea de recurs nu cuprinde numărul sentinței recurate.

Analizând excepția nulității se constată că într-adevăr potrivit art. 302 lit. b Cod procedură civilă, cererea de recurs trebuie să cuprindă indicarea hotărârii care se atacă, mențiunea apărând necesară pentru a face posibilă exercitarea controlului de legalitate. "indicarea hotărârii care se atacă" nu conduce automat la concluzia că în lipsa indicării numărului hotărârii recurate instanța de recurs va constata nul recursul, câtă vreme din motivele de recurs rezultă cu certitudine că hotărârea recurată este cea prin care judecătorul sindic a admis cererea lichidatorului de obligare la plata onorariului și a cheltuielilor, Curtea reține că este indicată hotărârea în accepțiunea lit. baa rt. 302 Cod procedură civilă.

De altfel în finalul cererii de recurs recurenta solicită în mod expres admiterea recursului, casarea hotărârii prin care instanța de fond a admis decontul de cheltuieli întocmit de lichidatorul

Analizând motivele ce vizează fondul cauzei, Curtea le găsește în parte întemeiate.

Sub un prim aspect, se impun câteva precizări cu privire la circumstanțele cauzei. Astfel, prin sentința 341/19.09.2006 pronunțată de Tribunalul Bacăus -a dispus deschiderea procedurii simplificate a falimentului împotriva debitoarei L: O, fiind desemnat lichidatorul judiciar cu o retribuție lunară de 2.000 leisau10% din valoarea bunurilor vândute și a creanțelor recuperate, sentința fiind executorie.

Împotriva sentinței 341/2009 a declarat recurs C: fără a solicita suspendarea executării, motiv pentru care lichidatorul a întocmit acte și și-a desfășurat activitatea în exercitarea atribuțiilor sale prevăzute de Legea 85/2006. Prin decizia 76 din 3.03.2009 a fost admis recursul, a fost casată sentința 341/2009 și s-a trimis cauza spre rejudecare reținându-se necercetarea fondului. În rejudecare, debitoarea a executat, integral, de bună voie, obligațiile de plată față de creditori, așa încât judecătorul sindic a respins cererea de deschidere a procedurii ca rămasă fără obiect. Lichidatorul judiciar nu a efectuat nici o operațiune de lichidare și nici de recuperare a creanțelor în accepțiunea Legii 85/2006.

În acest context trebuie analizat recursul, Curtea, având implicit a statua ce sumă se cuvine lichidatorului.

Motivul de recurs ce vizează aplicabilitatea art. 311 Cod procedură civilă nu este de natură a duce la concluzia că pentru perioada cuprinsă între data pronunțării sentinței 341/2008 - 19.09.2008 și data pronunțării deciziei în recurs - 3.02.2009, lichidatorul nu este îndreptățit a fi retribuit, câtă vreme recurenta nu a uzat de dispozițiile art. 8 din Legea 85/2006 și nu a solicitat suspendarea executării sentinței de deschidere a procedurii.

Cum sentința 341/2008 era executorie, lichidatorul era ținut a-și îndeplini obligațiile și nicidecum a aștepta ca sentința să rămână irevocabilă. În consecință, pentru perioada 19.09.2008 - 3.02.2009, așadar pentru o perioadă de 4 luni și 15 zile, lichidatorul este îndreptățit să i se plătească retribuția lunară de 2.000 lei/lună stabilită prin sentința de deschidere a procedurii, după cum sunt justificate și cheltuielile aferente procedurii în cuantum de 1.223,39 lei.

Curtea reține însă că prin sentința de deschidere a procedurii s-a stabilit o retribuție lunară de 2.000 lei sau 10% din valoarea bunurilor vândute sau creanțelor recuperate. Deși sentința cuprindea conjuncția "sau" lichidatorul, punând în discuția creditorilor retribuția

stabilită de judecătorul sindic, a înlocuit-o cu altă conjuncție, respectiv cu "și" pentru a-și crea în mod neîndoielnic un avantaj material. Dincolo însă de terminologia folosită instanța reține că includerea în devizul privind onorariul lichidatorului a sumei de 5.570 lei ca reprezentând 10% din creanțe este nelegală câtă vreme lichidatorul nu a efectuat nici o operațiune de lichidare și nici nu a recuperat nici o creanță de la creditorii debitoarei. Suma de 55.700 lei la care lichidatorul a aplicat procentul de 10% a fost depusă de bună voie în contul debitoarei de către administratorul statutar la data de 19.01.2009, nefiind așadar o sumă recuperată de lichidator. Această împrejurare rezultă din foaia de vărsământ aflată la fila 57 dosar recurs -, din extrasul de cont de la fila 60.

Nici suma inserată cu titlu de TVA nu apare ca fiind justificată neputând fi obligată debitoarea la plata TVA câtă vreme prin sentința de deschidere a procedurii s-a stabilit o retribuție fixă de 2.000 lei fără a se statua asupra

Pentru cele ce preced, apreciind că lichidatorul este îndreptățit a fi retribuit pentru perioada cuprinsă între 19.09.2008 - 3.02.2009 și a i se achita cheltuielile de procedură, Curtea în temeiul art. 312 Cod procedură civilă va admite recursul, va modifica în parte sentința recurată în sensul că debitoarea va fi obligată la plata sumei de 10.223 lei în loc de 20.386,29 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de recurenta-debitoare- prin administrator, cu sediul în O, str. -,. 7,. 1,.2, județul B, împotriva sentinței civile nr. 618 din 24 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-lichidator judiciar, cu sediul în B, str. - -,. 65,. A,. 6, județul B și cu intimatele-creditoareAdministrația Finanțelor Publice, cu sediul în O,-, județul B; Inspectoratul Teritorial d e Muncă, cu sediul în B, str. -, nr. 78, județul B;Primăria O,cu sediul în-, județul B și, cu sediul în O, str. -, județul

Modifică în parte sentința recurată în sensul că obligă debitoarea prin reprezentantul legal să plătească lichidatorului judiciar B suma de 10.223 lei în loc de 20.386,29 lei.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 18.12.2009.

PREȘEDINTE: Maria Violeta Chiriac

JUDECĂTOR 2: Cătălin Șerban

JUDECĂTOR 3: Loredana

Grefier,

red. sent.

red.

tehnored. /3 ex.

16.01/04.02.2010

Președinte:Maria Violeta Chiriac
Judecători:Maria Violeta Chiriac, Cătălin Șerban, Loredana

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Alte cereri. Decizia 1331/2009. Curtea de Apel Bacau