Practica judiciara insolventa. Decizia 1565/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 1565/COM
Ședința publică de la 25 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Carina Gheorma
JUDECĂTOR 2: Nastasia Cuculis
JUDECĂTOR 3: Mihaela
Grefier -
Pe rol judecarea recursului comercial d eclarat de recurenta creditoare - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în C, str. -.-, nr.18, împotrivaSentinței civile nr. 4547/22.06.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-în contradictoriu cu intimata debitoare - SC SRL prin lichidator judiciar, cu sediul în C,-,.1 și intimatul - OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI C, cu sediul în C,-, având ca obiect - procedura insolvenței (art.131 din Legea nr. 85/2006).
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
În referatul oral făcut asupra cauzei grefierul de ședință învederează că recursul formulat de creditoare este motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Se solicită judecata cauzei în lipsă.
Curtea constată că nu sunt motive de amânare, apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțarea luând act că se solicită judecata cauzei în lipsă.
CURTEA,
Asupra recursului comercial d e față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța la data de 24.03.2008 sub nr- creditoarea SC SA prin administrator judiciar a solicitat deschiderea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului față de debitoarea SC Metal SRL pentru o creanță de 2.282.278,21 lei.
Prin Sentința civilă nr. 1580/12.06.2008 judecătorul sindic a admis cererea creditoarei și a dispus deschiderea procedurii față de debitoare fiind numit în calitate de administrator judiciar.
Tabelul preliminar și tabelul definitiv au fost depuse la data de 1.09.2008 - respectiv 29.09.2008, fiind menționați drept creditori C, SC SA prin administrator judiciar și SC România SA.
Prin Sentința civilă nr.4245/20.11.2008 judecătorul sindic a dispus intrarea debitoarei în faliment, fiind desemnat în calitate de lichidator judiciar.
La data de 5.03.2009 a fost înregistrat tabelul definitiv consolidat în care figurează aceiași creditori ca și în tabelul definitiv al creanțelor debitoarei.
La data de 22.06.2009 lichidatorul judiciar a solicitat închiderea procedurii în temeiul art. 131 din Legea 85/2006 ca urmare a lipsei bunurilor.
Prin rapoartele lunare de activitate depuse de lichidatorul judiciar s-a precizat că în patrimoniul debitoarei nu există bunuri, fapt confirmat de adresa nr. R-B 87760/21.07.2008 emisa de SPIT C și că niciunul dintre creditori nu poate să avanseze sumele necesare continuării procedurii.
Prin Sentința civilă nr.4547/22.06.2009 pronunțată de Tribunalul Constanțas -a dispus, în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006, închiderea procedurii insolvenței aplicată față de debitoarea SC Metal SRL și radierea debitoarei din Registrul Comerțului.
In temeiul art. 136 din legea nr. 85/2006, s-a descărcat lichidatorului judiciar Cabinet Individual de Insolvență de orice atribuții și responsabilități.
S-a dispus comunicarea hotărârii debitoarei, creditoarei, Direcției Generale a Finanțelor Publice C și pentru efectuarea mențiunilor de radiere, precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că din raportul întocmit de lichidatorul judiciar rezultă că nu s-a putut concluziona asupra cauzelor reale care au determinat intrarea în insolvență a debitoarei precum și faptul că nu există bunuri în averea debitoarei. Prin rapoartele lunare de activitate depuse de lichidatorul judiciar s-a precizat că în patrimoniul debitoarei nu există bunuri, fapt confirmat de adresa nr. R-B 87760/21.07.2008 emisa de SPIT C și că niciunul dintre creditori nu poate să avanseze sumele necesare continuării procedurii.
Potrivit art. 131 din Legea nr. 85/2006, în orice stadiu al procedurii, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii.
Întrucât în patrimoniul falitei nu se regăsesc bunuri imobile sau mobile iar creditorul nu a înțeles să avanseze sume de bani, în acest scop, în temeiul art. 131 s-a dispus închiderea procedurii insolvenței și radierea debitorului din registrul comerțului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea - Direcția Generală a Finanțelor Publice C, care a criticat-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente:
Lichidatorul judiciar trebuia să convoace Adunarea creditorilor debitoarei, având ca ordine de zi discutarea oportunității formulării cererii de autorizare și ulterior de antrenare a răspunderii patrimoniale a fostului administrator al debitoarei. Până la această dată lichidatorul judiciar nu a convocat nicio adunare și nici nu a fost desemnat un comitet al creditorilor. Mai mult, lichidatorul judiciar nu a notificat-o pe creditoare cu privire la intenția de a solicita judecătorului sindic închiderea procedurii în temeiul art. 131 din legea insolvenței. Prin închiderea procedurii, judecătorul sindic nu a dat posibilitatea creditorilor să uzeze de calea prevăzută de art. 138 alin.3 din Legea insolvenței, aceea de formulare a cererii de autorizare, dispunând închiderea procedurii pe baza solicitării lichidatorului judiciar.
Mai arată recurenta că raportul final al lichidării, fiind ultimul raport întocmit în speță, se impune, prin ipoteză, să fie o sinteză a întregii proceduri, cuprinzând toate aspectele majore care au caracterizat-o, inclusiv măsura în care au fost identificate persoanele răspunzătoare pentru generarea stării de incapacitate de plată și cauzele insolvabilității, aspect avut în vedere de prevederile art. 59 alin.1 din Legea nr. 85/2006 și care are un rol deosebit în aplicarea principiului maximizării averii debitorului prin faptul că oferta participanților la procedura pârghiile necesare pentru analiza oportunității promovării acțiunilor avute în vedere de art. 138 din legea insolvenței.
Consideră recurenta că neavansarea de către creditori a sumelor necesare continuarea procedurii de lichidare judiciară nu trebuie "sancționată" cu închiderea procedurii în temeiul dispozițiilor art. 131 din Legea nr. 85/2006. ci, în conformitate cu prevederile art. 4 alin.4 din legea insolvenței, procedura putea fi continuată utilizându-se în acest sens fondul de lichidare.
Un alt motiv de nelegalitate este faptul că s-a dispus închiderea procedurii înainte de a se întocmi raportul asupra incidenței prevederilor art. 143 din Legea nr. 85/2006.
Mai arată recurenta că administratorii societății au continuat activitatea ceea ce a determinat acumularea în continuare de debite. Deși starea de insolvență era prezentă, asociații/administratorii nu au întreprins demersurile necesare pentru a limita valoarea debitelor către terți astfel cum prevede art. 27 din Legea nr. 85/2006.
De asemenea, arată recurenta că lichidatorul judiciar nu a formulat cerere prevăzută de art. 147, respectiv nu a formulat plângere penală împotriva fostului administrator al societății pentru ca acesta să pună la dispoziția lichidatorului documentele prevăzute de lege, documente pe baza cărora să fie stabilită incidența art. 138, de care lichidatorul judiciar conform atribuțiilor stabilite în sarcina sa de către legiuitor.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 8 alin.2 din Legea nr. 85/2006 și art. 299 - 316 din Codul d e procedură civilă.
Intimata debitoare prin lichidatorul judiciar legal citată nu a formulat apărări în cauză.
Examinând cauza prin prisma argumentelor invocate, dar și potrivit art.304 indice 1.pr.civ. Curtea constată că recursul nu este fondat.
Potrivit art. 131 din legea nr. 85/2006: "în orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat".
Raportul prin care lichidatorul judiciar a supus atenției judecătorului sindic împrejurarea inexistenței bunurilor în averea debitorului, nu constituie un raport final în înțelesul art. 129 din Legea nr. 85/2006, un astfel de raport presupunând existența bunurilor în patrimonial debitorului, atâta timp cât se întocmește "după ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate". În consecință, nu sunt aplicabile dispozițiile din art.129 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 referitoare la comunicare, afișare și convocarea creditorilor.
În speță, raportul ce constată inexistența bunurilor debitoarei a fost depus la instanță la data de 29.09.2008. Așa cum am arătat, nefiind incidente prevederile art. 129 din lege, creditorii recurenți se puteau prezenta în instanță unde au fost citați conform dispozițiile cuprinse în art.7 din Legea nr.85/2006, pentru a dovedi contrariul sau pentru a-și manifesta intenția de a avansa sumele necesare. Recurenta nu a făcut dovada faptului că s-a oferit să avanseze sumele necesare acoperirii cheltuielilor administrative iar afirmația acesteia conform căreia aceste cheltuieli trebuiau să fie acoperite din fondul de lichidare nu poate fi reținută întrucât, potrivit textului, cheltuielile administrative se acoperă din bunurile din averea debitoarei sau sunt avansate de către creditori.
În cauză, în mod corect judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii constatând îndeplinirea condițiilor cerute de art. 131 din lege, pentru această măsură nefiind nevoit să consulte creditorii. Întrucât aceștia nu au obiecțiuni cu privire la constatarea lipsei bunurilor, singura atitudine permisă de dispozițiile art.131 era aceea referitoare la avansarea sumelor corespunzătoare.
De asemenea, Curtea constată că măsura dispusă de judecătorul sindic nu a fost de natură să îi surprindă pe creditori. Aceștia aveau cunoștință despre starea patrimoniului debitoarei. În aceste condiții, creditorii trebuia să manifeste diligență și să solicite potrivit art. 138 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, antrenarea răspunderii independent de opinia lichidatorului judiciar.
Pe cale de consecință, neexistând motive de nelegalitate a hotărârii atacate, Curtea apreciază că recursul este nefondat, urmând ca în temeiul art.312 Cod pr.civilă să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursulcomercial dclarat de recurenta creditoare - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în C, str. -.-, nr.18, împotrivaSentinței civile nr. 4547/22.06.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-în contradictoriu cu intimata debitoare - SC SRL prin lichidator judiciar, cu sediul în C,-,.1 și intimatul - OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI C, cu sediul în C,-,ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 25 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Jud.fond
tehnoredactat dec.jud.- -
3 ex./ 04.01.2010
03 2009
Președinte:Elena Carina GheormaJudecători:Elena Carina Gheorma, Nastasia Cuculis, Mihaela
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 235/2010. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 306/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
