Practica judiciara insolventa. Decizia 367/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 367
Ședința publică de la 02 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Radu Cremenițchi
JUDECĂTOR 2: Iulia Miler I -
JUDECĂTOR 3: Traian Șfabu
Grefier: - -
S-a luat în examinare cererea de recurs comercial formulată de G asociat unic la Societatea Profesională " H împotriva sentinței civile nr. 489/F din 09 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui - Judecător Sindic.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că, recursul este la primul termen de judecată, declarat și motivat în termen, scutit de taxă de timbru.
Văzând că la dosar s-a solicitat judecata recursului în temeiul art. 242 Cod procedură civilă, instanța rămâne în pronunțare asupra cauzei de față.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin sentința civilă nr.489/F/9.12.2008 a Tribunalului Vaslui - judecător sindic, s-a respins cererea formulată de lichidatorul judiciar H, ca inadmisibilă.
S-a reținut că H, prin G, a solicitat:
- aprobarea Proiectului pentru raport activitate la SC SRL H;
- să se constate încheierea operațiunii de lichidare a lichidării societății;
- descărcarea de gestiune;
- obligarea asociaților la plata către Administrația Finanțelor Publice a sumei de 73.704,32 lei și către lichidator 45.748,870 lei.
Cererea este inadmisibilă.
Prin sentința civilă nr.39/F/2007, Tribunalul Vasluia admis cererea creditoarei H și a dispus deschiderea procedurii insolvenței debitoarei SC SRL
Curtea de Apel, prin decizia civilă nr.860/2007, admis recursul și a casat cu trimitere spre rejudecare cauza, pentru a se pronunța instanța asupra cererii de renunțare la judecată formulată de Administrația Finanțelor Publice
Prin sentința civilă nr.258/F/2007, Tribunalul Vaslui, pronunțată după rejudecare, respinge cererea introductivă a creditoarei.
Hotărârea a rămas irevocabilă.
Cererea prezentă, formulată de lichidatorul judiciar, numit în această calitate prin hotărârea de dizolvare a societății debitoare nr.1771/16.09.2005, nu poate fi judecată de tribunal, de judecătorul sindic, excedând competențelor acestuia conferite de art. 11 din Legea 85/2006, acestea fiind strict circumscrise cauzelor aflate în procedură de insolvență.
Cum această cauză nu s-a aflat în procedură de insolvență, cererea introductivă fiind respinsă irevocabil, cererea lichidatorului judiciar urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs G, asociat unic la. Prof. " " H, lichidator judiciar la " " H, susținând că:
- Pentru a respinge cererea formulată de. Prof. " " H, judecătorul sindic a constatat că aceasta este inadmisibilă, deoarece excede competenței acestuia;
- Judecătorul sindic nu putea respinge cererea ca inadmisibilă, considerând că aceasta, prin obiectul ei, excede atribuțiilor stabilite expres prin art.11 din Legea nr.85/2006, pentru care judecătorul sindic trebuia să-și decline competența, nu să respingă cererea ca inadmisibilă.
Subliniază faptul că. Prof. " " Had epus cererea la Oficiul Registrului Comerțului V și spre știință Tribunalului Vaslui, prin care a solicitat:
- Aprobarea Proiectului de repartizare a activului SC " " SRL H;
- Să se constate închiderea operațiunii de lichidare a SC " " SRL H;
- de gestiune a lichidatorului judiciar;
- Obligarea asociaților la plata impozitului pe dividende către H în sumă de 73.704,32 lei și la plata onorariului lichidatorului judiciar în sumă de 45.748,80 lei.
Tribunalul Vasluia înregistrat această cerere, situație în care a considerat că judecătorul sindic este competent să o soluționeze.
Analizând criticile în raport de dispozițiile legale incidente, se constată că recursul nu este întemeiat.
Corect prima instanță a reținut că cererea privind aprobarea proiectului pentru raport activitate la " " H, constatarea încheierii operațiunii de lichidare a societății, descărcarea de gestiune și obligarea asociaților la plata către a sumei de 73.704,32 lei și către lichidator a sumei de 45.748,870 lei este inadmisibilă.
Într-adevăr o astfel de cerere nu poate fi judecată de judecătorul sindic deoarece nu cade în competența sa potrivit art.11 din Legea 85/2006.
O astfel de cerere excede competențelor conferite de lege judecătorului sindic, acestea fiind strict circumscrise de textul menționat în cadrul procedurilor de insolvență.
Cauza la care se referă recurentul nu s-a aflat în procedura de insolvență, fiind în afara acesteia, iar dacă recurentul consideră că ar fi de competența altei instanțe sau secții, are posibilitatea să se adreseze direct acesteia, neputându-i reproșa judecătorului sesizat că nu a procedat la declinarea competenței.
Pentru aceste considerente, se va respinge recursul și va fi menținută sentința primei instanțe fiind temeinică și legală.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de G împotriva sentinței civile nr.489 F din 9.XII.2008 a Tribunalului Vaslui - judecător sindic, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 2 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui:
-
17.II.2009.-
2 ex.-
Președinte:Radu CremenițchiJudecători:Radu Cremenițchi, Iulia Miler, Traian Șfabu
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 191/2008. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 372/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
