Practica judiciara insolventa. Decizia 448/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 448/2009
Ședința publică de la 20 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mircea Noșlăcan
JUDECĂTOR 2: Gilica Popescu
JUDECĂTOR 3: Olimpia Maria
Grefier -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de creditoarea Direcția generală a Finanțelor Publice a județului H împotriva sentinței nr.405/F/2008 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Hunedoara în dosarul nr-.
La apelul nominal s-a prezentat consilier juridic pentru recurentă, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei și se constată că la dosarul cauzei s-a atașat dosarul Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Hunedoara privind debitoarea SC - SERV SRL
De asemenea s-a înregistrat la dosar o cerere din partea intimatei - pârâtă - prin avocat -, care solicită judecarea cauzei și în lipsă.
Reprezentantul recurentei arată că nu mai are alte cereri de formulat, situație față de care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței atacate în sensul admiterii cererii pentru atragerea răspunderii a fostului administrator - și obligarea acesteia la plata sumei de 7.504 lei, reprezentând pasivul debitoarei SC - SERV SRL către bugetul consolidat al statului. Fără cheltuieli de judecată. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
În deliberare asupra recursului de față constată că prin sentința nr.405/F/3.04.2009 a fost admisă cererea formulată de lichidatorul judiciar
În temeiul art.131 din Legea privind procedura insolvenței s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei SC - SERV SRL; s- dispus radierea debitoarei din Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Hunedoara.
În temeiul art.136 din Legea privind procedura insolvenței a fost descărcat lichidatorul de orice îndatoriri și responsabilități și s-a dispus plata către acesta a sumei de 2.000 lei din fondul unic de lichidare.
S-a respins cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale formulată de către creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului H împotriva fostului administrator al debitoarei.
În temeiul art.135 din Legea privind procedura insolvenței s-a dispus notificarea sentinței debitoarei, creditoarei, Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice, Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Hunedoara pentru efectuarea mențiunilor de închidere a procedurii și de radiere, precum și publicarea prin Buletinul procedurilor de insolvență.
Pentru a pronunța această sentință judecătorul sindic a reținut că prin Încheierea nr. 240/F/2006 a Tribunalului Hunedoaras -a deschis procedura falimentului față de debitoarea SC - SERV SRL D la cererea creditoarei DGFP
S-a reținut că lichidatorul a întocmit raportul final al lichidării, că tabelul definitiv consolidat al creditorilor a fost depus și necontestat și că nu mai există bunuri de vândut și nici creanțe de recuperat, motiv pentru care raportul final a fost aprobat și a fost închisă procedura falimentului.
Cu privire la cererea privind antrenarea răspunderii administratorului debitoarei, judecătorul sindic reține că cererea este nefondată deoarece din raportul lichidatorului rezultă că administratorii debitoarei nu sunt vinovați de intrarea în faliment a debitoarei.
Se arată că creditoarea DGFP H are obligația să dovedească săvârșirea faptei ilicite determinate, raportul de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și cuantumul pagubei produse datorită delictului comercial.
Se mai reține că din rapoartele depuse la dosar de lichidator rezultă că acesta nu a constatat existența unei fapte din cele prevăzute de art.138 din Legea nr.85/2006 care să ducă la atragerea răspunderii administratorului.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului H care solicită admiterea acestuia și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii de atragerii a răspunderii fostului administrator al societății, respectiv numita și obligarea să plătească la bugetul general consolidat al statului suma de 7504 lei reprezentând pasivul societății SC - SERV SRL.
Se arată în motivele de recurs că din raportul final rezultă că pârâta a făcut să dispară documentele contabile sau nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea faptă prevăzută de art.138 lit.d din Legea nr.85/2006 și astfel se prezumă că fostul administrator al societății a făcut să dispară unele documente contabile și nu a ținut contabilitatea cu legea.
Se susține de asemenea, că administratorul a neglijat datele restante față de bugetul de stat consolidat ceea ce a avut un impact negativ asupra societății ducând în mod vădit societatea la incapacitatea de plată și apreciază că sunt întrunite cerințele art.138 lit.c și d din Legea nr.85/2006.
Recurentul consideră că sunt întrunite cerințele pentru atragerea răspunderii fostului administrator deoarece există un prejudiciu, o faptă delictuală, precum și un raport de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs și din oficiu curtea constată că recursul este neîntemeiat.
Din raportul lichidatorului depus la fila 80 din dosarul de faliment rezultă că pierderile mari au fost înregistrate în anul 2001 și s-au datorat cheltuielilor cu dobânzile bancare, a penalităților și majorărilor de întârziere provenite din datoriile către bugetul de stat.
Întrucât în anul 2001 fost o reducere drastică a activității și pierderi în exploatare, debitoarea nu a mai avut posibilitatea suportării cheltuielilor cu dobânzile bancare, ceea ce a condus practic la încetarea totală a activității în anul 2002. Această situație a determinat fonduri de rulment negative care au condus la creșterea datoriilor. Nu putea fi înregistrat nici profit deoarece activitatea de producție s-a desfășurat în spații și cu utilaje închiriate, pentru care s-au achitat sume mari, ce depășeau posibilitățile reale ale agentului economic și care au contribuit semnificativ la încetarea totală a activității în anul 2002.
Lichidatorul concluzionează că din analiza tehnică și financiară realizată asupra activității agentului economic rezultă că starea de insolvență a debitoarei nu a fost cauzată de niciuna din faptele prevăzute de art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006, astfel că nu se justifică atragerea răspunderii administratorului societății debitoare.
Se susține că în cauză în afară de constatările lichidatorului menționate mai sus nu au fost produse alte probe sau argumente care să justifice măsura atragerii răspunderii civile delictuale reglementată de art.138 din Legea nr.85/2006.
Curtea constată că susținerile recurentei din motivele de recurs nu sunt de natură să justifice modificarea hotărârii instanței de fond.
Deși s-a susținut că nu s-a ținut contabilitatea în conformitate cu legea și că s-au făcut să dispară unele documente contabile, având în vedere că aceste fapte nu pot fi prezumate totuși reclamanta recurentă nici în recurs, ca de altfel nici la fond, nu a putut dovedi care anume acte contabile au dispărut și care anume prevederi legale privind ținerea contabilității au fost încălcate.
Astfel, în mod temeinic a reținut instanța de fond că creditoarea nu a justificat credibil și nu a dovedit prin niciun mijloc de probă concludent existența cauzelor de antrenare a răspunderii fostului administrator.
În mod corect judecătorul sindic a reținut că pentru a fi antrenată răspunderea trebuie să fie îndeplinite cerințele art.998 cod civil cel care pretinde trebuind să fie obligat să facă dovada certă a faptelor omisive sau comisive săvârșite de administrator și a raportului de cauzalitate dintre fapta și starea de încetare de plăți. În speță aceste dovezi nu au fost făcute, motiv pentru care în temeiul art. 312 Cod pr.civilă recursul va fi respins iar hotărârea atacată va fi menținută ca legală și temeinică.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul înaintat de către creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului H împotriva sentinței nr.405/F/2008 pronunțată de judecător sindic în ds. Nr- ( nr. în format vechi 1218/2006) al Tribunalului Hunedoara.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20.05.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
- concediu de odihnă -
semnează vicepreședintele
Curții de Apel
Grefier,
-
Red.
Dact.3 ex./01.07.2009
Jud.fond.
Președinte:Mircea NoșlăcanJudecători:Mircea Noșlăcan, Gilica Popescu, Olimpia Maria
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 1157/2009. Curtea de... | Practica judiciara insolventa. Decizia 901/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
