Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1302/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ Nr. 1302
Ședința publică de la 15 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lăcrămioara Moglan
JUDECĂTOR 2: Claudia Popescu
JUDECĂTOR 3: Vasilică Pintea
Grefier șef secție comercială
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi a venit pe rol judecarea recursului formulat de recurenta - creditoare S B, împotriva sentinței civile nr.728/14.05.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru recurenta creditoare B consilier juridic, cu delegație la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul oral supra cauzei, după care:
Consilier juridic arată că nu mai are cereri de formulat la acest termen.
Nemaifiind alte cereri, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Consilier juridic, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței recurate și să se constate că închiderea procedurii insolvenței s-a făcut prematur. Solicită refacere raportului cauzal, care este incomplet, urmând ca acesta să fie reanalizat și să formuleze cerere de atragere a răspunderii foștilor administratori.
În concluzie, solicită admiterea recursului așa cum fost formulat.
S-au declarat dezbaterile închise, cauza rămânând în pronunțare.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.728/14.05.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, au fost respinse obiecțiunile la raportul final formulate de, a fost aprobat raportul final întocmit de lichidatorul judiciar Profesional O și în temeiul art.131 din Legea nr.85/2006, s-a dispus închiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei SC SRL.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 22.06.2006 a fost întocmit de către lichidatorul judiciar Raportul Cauzal efectuat in temeiul ultimului bilanț contabil depus la și din care rezultă că deși managementul societății nu a fost unul performant nu sunt elemente de natură a atrage răspunderea patrimonială a administratorului statutar al societății.
De asemenea, în derularea procedurii s-a constatat că există bunuri care, parțial au fost valorificate și a fost întocmit Raportul final, contestat de către creditoarea AVAS. Obiecțiunile formulate de aceasta apar ca nefiind întemeiate din moment ce nu se invocă motive ce fac inaplicabile prevederile art. 131 din Legea 85/2006 privind procedura insolvenței, ci doar neformularea de către lichidator a acțiunii in atragerea răspunderii.
Or, potrivit art. 131, in orice stadiu al procedurii dacă se constată lipsa bunurilor in patrimoniul falite, indiferent dacă s-a formulat sau nu acțiunea in atragerea răspunderii. Introducerea acestei acțiuni, pronunțarea hotărârii, și executarea acesteia nu constituie etape obligatorii in cadrul procedurii de faliment și nu condiționează în vreun fel această procedură.
Așa fiind, nimic nu împiedica să solicite autorizarea judecătorului sindic după ce s-a depus Raportul cauzelor și împrejurărilor ce au condus la insolvență, în condițiile în care, în prezenta cauză nu sa desemna Comitetul creditorilor.
Se mai reține totodată că de bune practici, invocat de creditorul B nu este act normativ, ci oferă practicienilor în insolvență cât și justițiabililor un material care să adreseze materia insolvenței mai puțin din punct de vedere doctrinar și mai mult din punct de vedere practic. Acesta conține totodată, formulare standardizate dar și o seria de spețe rezumate. de bune practici nu obligă însă, judecătorul sindic la judecarea cauzelor în conformitate cu îndrumările din acesta mai ales că nu cuprinde întreaga paletă de spețe care se pot ivi în practică.
Față de cele menționate, constatând că raportul final cu propunerea de închidere a procedurii a fost comunicat creditorului majoritar care nu l-a contestat,
Având in vedere ca debitoarea nu mai deține in patrimoniu bunuri care sa fie valorificate in cadrul procedurii, procedura insolvenței în forma simplificata deschise împotriva debitoarei poate fi închisa, fiind aplicabile prevederile art.131 din Legea nr.85/ 2006 privind procedura insolventei, care prevede ca "in orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, daca se constata ca nu exista bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative si nici un creditor nu se oferă sa avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul sindic va da o sentința de închidere a procedurii prin care se dispune si radierea debitorului din registrul comerțului in care este înmatriculata.
Referitor la cea de-a doua condiție prevăzută de art. 131 din Legea nr. 85/2006, s-a reținut că alin. (1) al art. 4 din Legea reorganizării judiciare și a falimentului prevede regula potrivit căreia toate cheltuielile aferente procedurii se suportă din averea debitorului, iar alin. (4) reglementează excepția referitoare la utilizarea fondului de lichidare în lipsa disponibilităților din contul debitorului. Această excepție nu își găsește însă aplicarea decât în situația în care se justifică desfășurarea în continuare a procedurii în scopul prevăzut de art. 2 din Legea nr. 85/2006 de acoperire a pasivului, întrucât, în cauză, este necontestată lipsa bunurilor din averea debitoarei, nu se poate pune problema acoperirii pasivului și, prin urmare, nu se justifică nici folosirea fondului de lichidare pentru continuarea procedurii, doar creditorii putând să-și asume riscul avansării de noi sume și implicit, al creșterii pasivului.
De asemenea, instanța a constatat că prin modificările aduse art. 131 din Legea 85/2006 privind procedura insolvenței prin OUG173/2008, legiuitorul nu a mai lăsat la latitudinea judecătorului închiderea procedurii, sintagma "judecătorul sindicva putea dao sentință de închidere" fiind înlocuită cu "judecătorul sindicva dao sentință de închidere".
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea AVAS. În motivarea recursului se arată că prin obiecțiuni a susținut că lichidatorul judiciar trebuia să menționeze persoanele din conducerea societății debitoare din vina cărora nu au fost plătite contribuțiile la fondul asiguraților. Recurenta mai arată că a solicitat concomitent cu refacerea raportului final și convocarea adunării creditorilor pentru a analiza oportunitatea promovării acțiunii în atragerea răspunderii patrimoniale și posibilitatea autorizării creditorilor de a formula o astfel de cerere. Susține că instanța de fond nu a motivat respingerea acestor obiecțiuni.
Recurenta precizează că lichidatorul judiciar a formulat o cerere în antrenarea răspunderii patrimoniale, însă din motive obiective a renunțat la cerere. Prin neparcurgerea acestei etape esențiale în cadrul unei lichidări judiciare au fost grav prejudiciate drepturile și interesele creditorilor, apreciind că a fost dispusă închiderea procedurii insolvenței cu nerespectarea dispozițiilor legale, precum și a spiritului legii, care oferă mai multe instrumente creditorilor înscriși la masa credală în vederea recuperării creanțelor.
Recurenta menționează că obiecțiunile formulate au puterea unei excepții dirimante, care împiedică închiderea procedurii insolvenței, ele fiind obligatoriu a fi soluționate pe fond și nu cu motivarea că nu înlătură aplicarea dispozițiilor art.131 din Legea insolvenței.
Curtea, analizând actele și lucrările din dosar și sentința recurată, în raport de motivele de recurs invocate și din oficiu, constată că recursul este nefondat.
Judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii falimentului în temeiul art.131 din Legea nr.85/2006,
Recurenta nu a invocat nici un motiv care să facă inaplicabile dispozițiile art.131 din Legea nr.85/2006. Nu a fost contestată nici susținerea lichidatorului judiciar că în averea debitorului nu mai sunt bunuri, din a căror valorificare să fie acoperite cel puțin cheltuielile administrative și nici nu s-a oferit să avanseze sumele necesare continuării procedurii.
În condițiile în care a fost făcută o propunere de închidere a procedurii în temeiul art.131 din Legea nr.85/2006, judecătorul sindic trebuia să cerceteze cu prioritate dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.131.
Prin urmare, judecătorul sindic a procedat în mod corect, analizând cauza sub aspectul îndeplinirii condițiilor prevăzute de art.131 din Legea nr.85/2006; obiecțiunile la raportul final puteau fi cercetate pe fond doar în situația în care judecătorul sindic constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.131 și dispunea continuarea procedurii.
Pe considerentele mai sus expuse, în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea urmează să dispună respingerea recursului ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta - creditoare S B, cu sediul în--11, Sector 1, împotriva sentinței civile nr.728/14.05.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-debitoare SC SRL prin lichidator judiciar Profesional O,-, județul B și intimații - creditori ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE O,-, județul B și INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ B, str.-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier șef secție comercială, |
Red.
Red.
Tehnored., ex. 6, 5/11.01.2010
Președinte:Lăcrămioara MoglanJudecători:Lăcrămioara Moglan, Claudia Popescu, Vasilică Pintea
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
