Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 150/2010. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 150/2010

Ședința publică din data de 25 ianuarie 2010

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Augusta Chichișan

JUDECĂTOR 2: Mihaela Sărăcuț

JUDECĂTOR 3: Mirela Budiu

GREFIER: - -

S-a luat spre examinare recursul declarat de AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B, împotriva sentinței civile nr. 411 din 28.05.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița -N, în contradictoriu cu intimata SC & CO SRL B prin lichidator B, având ca obiect procedura insolvenței - închiderea procedurii.

La apelul nominal făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.

S-a făcut referatul cauzei după care, se reține că, recurenta prin memoriul de recurs a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

Curtea, în urma deliberării, în baza înscrisurilor existente la dosar, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, în temeiul art. 150.pr.civ. declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.

CURTEA

Prin sentința comercială nr.411 din 28 mai 2009 a Tribunalului Bistrița N, pronunțată în dosarul nr-, s-a aprobat raportul final și situația financiară finală a activității de lichidare întocmit de lichidatorul judiciar.

În temeiul aret.131 din 85/2006 s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei, SC. CO SRL înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr. J/-, CUI -.

S-a dispus radierea debitoarei din Registrul Comerțului.

S-a aprobat decontul cheltuielilor cu procedura de lichidare întocmit de lichidatorul judiciar pentru suma totală de 4582 lei și dispune plata acesteia din fondul de lichidare prev.de art.4 alin.4 din 85/2006.

În temeiul art.135 din 85/2006, s-a dispus notificarea prezentei sentinței debitoarei, creditorilor, DGFP B-N, și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bistrița -N, precum și publicarea în Buletinul Procedurilor de Insolvență.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că la data de 28 mai 2009 lichidatorul judiciar B desemnat să administreze procedura insolvenței debitoarei SC. CO SRL B, a solicitat să se dispună închiderea procedurii ca urmare a lipsei bunurilor în averea debitoarei precum și a neavansării de către creditor a sumelor necesare pentru acoperirea cheltuielilor de lichidare. S-a precizat că raportul final și bilanțul general al lichidării societății debitoare a fost comunicat cu creditorii aflați pe definitiv și un exemplar de pe acesta a fost afișat la ușa instanței, acestea nefiind contestate până la zi, astfel că s-a constatat ca fiind întocmite și comunicate notificările în condițiile art.61 din 85/2006.

Împotriva hotărârii a declarat recurs creditoarea AVAS B, solicitând casarea hotărârii atacate, trimiterea cauzei judecătorului-sindic pentru rejudecare în sensul respingerii cererii de închidere a procedurii insolventei debitoarei CO

În motivarea recursului s-a arătat că închiderea procedurii insolvenței este prematură, în condițiile în care nu au fost parcurse toate etapele procedurale, reglementate de dispozițiile Legii nr.85/2006, situație în care creditorii au fost prejudiciați.

Astfel, se arată că recurentei nu i-au fost comunicate actele relevante întocmite de către lichidatorul judiciar, respectiv tabelul creditorilor, situația bunurilor din patrimoniul societății, analiza transferurilor patrimoniale intervenite în cei 3 ani anterior deschiderii procedurii, situația creanțelor deținute de societate față de diverși debitori, nefiind întocmit nici raportul prev.de art.59 din Legea nr.85/2006.

Nici unul dintre aceste înscrisuri nu a fost comunicat recurentei, în conformitate cu prevederile art.7 alin.1 din Legea nr.85/2006, nefiind publicate în. De asemenea, nu a fost efectuată nici comunicarea unui raport final și a bilanțului general, obligatoriu a fi întocmit chiar și în situația în care se dispune închiderea procedurii, în baza art.131 din lege.

Prin toate aceste omisiuni, a fost îngrădit dreptul creditoarei la efectuarea tuturor demersurilor prevăzute de lege în vederea recuperării creanței deținute, printre care și formularea unei cereri de antrenare a răspunderii patrimoniale a foștilor administratori statutari.

În final, s-a arătat că în mod greșit s-a apreciat că lichidatorul judiciar și-au fi îndeplinit toate obligațiile stabilite de lege în sarcina sa, astfel încât se impune continuarea procedurii în vederea comunicării actelor precizate, precum și autorizarea creditorilor pentru promovarea acțiunii, reglementate de disp.art.138 alin.3 din lege.

Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente:

Prin sentința nr. 401 din 18 iulie 2007, pronunțată de Tribunalul Bistrița N în dosarul cu numărul de mai sus, s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței împotriva debitoarei SC" & Co" SRL B, fiind desemnat în calitate de lichidator judiciar

Ulterior, a fost întocmit tabelul creanțelor, fiind înscrise B cu o creanță de 17.011 lei și AVAS B, cu suma de 3628,12 lei.

Prin sentința comercială nr.803 din 25.09.2008, a fost aprobat raportul prevăzut de art.54 alin.4 din lege și s-a dispus intrarea în faliment în procedură simplificată a debitoarei, fiind desemnat ca lichidator, administratorul judiciar numit anterior.

Prin sentința recurată s-a dispus aplicarea în cauză a prevederilor art.131 din Legea nr.85/2006.

Obiect al prezentului recurs îl constituie dispoziția referitoare la admiterea cererii de închidere a procedurii insolvenței debitoarei, solicitându-se casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Prin raportul de activitate înregistrat la dosarul cauzei la data de 22.01.2009, lichidatorul judiciar a învederat judecătorului sindic faptul că, în urma analizării documentelor contabile predate de către debitoare, a rezultat faptul că societatea nu deținea, la 31.12.2007, active imobilizate iar activele circulante au avut valoarea de 118 lei, reprezentând creanțe.

Debitoarea nu a mai desfășurat activitate din anul 2002, an din care nu au mai fost realizate venituri și cheltuieli, chiar și în acest an totalul veniturilor fiind de numai 5 lei.

Întrucât debitoarea nu deține bunuri din averea sa iar creanța de 118 lei provine din anul 2002, fiind prescrisă, s-a solicitat creditorilor a dispune avansarea fondurilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor presupuse de continuarea procedurii sau aplicarea prevederilor art.131 din lege.

Conform dispozițiilor date de către judecătorul sindic, lichidatorul judiciar a procedat la notificarea celor două creditoare, aducându-le la cunoștință faptul că nu a fost identificat nici un bun în averea debitoarei, motiv pentru care le-a solicitat avansarea cheltuielilor cerute de continuarea procedurii (90-93).

Urmare a acestei notificări, creditoarea AVAS Bad epus la dosarul cauzei un înscris (99-100), prin care a arătat că nu înțelege să avanseze sumele necesare pentru continuarea procedurii și a invederat faptul că nu i-au fost comunicate actele procedurale întocmite de către lichidator, și, în special, raportul prevăzut de art.59 din Legea nr.85/2006.

La rândul ei, Baa rătat în mod expres faptul că nu înțelege să avanseze fondurile necesare continuării procedurii, solicitând lichidatorului să se prevaleze de disp.art.131 din lege.

Ca atare, prin raportul final întocmit, comunicat recurentei și în cadrul căruia a fost reluată analiza situației patrimoniale a debitoarei, s-a solicitat a se face aplicarea prevederilor art.131 din lege.

În aceste condiții, prin sentința recurată, judecătorul sindic a aprobat raportul și a dispus închiderea procedurii insolvenței debitoarei.

Prin recursul declarat de către creditoarea AVAS, se arată că au fost prejudiciate drepturile și interesele acestui participant, în condițiile în care lichidatorul judiciar nu a întreprins toate demersurile necesare în vederea constatării situației reale a debitoarei și a identificării persoanelor responsabile de starea de insolvență.

Analizând aceste motive de nelegalitate, prin prisma celor mai sus arătate, Curtea constată că susținerile creditoarei nu își găsesc fundament în modul în care judecătorul sindic a înțeles să administreze procedura insolvenței debitoarei SC" & Co"SRL.

Pentru a dispune astfel, Curtea a luat în considerare împrejurarea că, așa cum rezultă din textul art.131 din Legea nr.85/2006, condițiile care trebuie îndeplinite sunt numai lipsa bunurilor din averea debitoarei, sau insuficiența acestora, raportat la cheltuielile procedurii și refuzul creditorilor de avansare a sumelor corespunzătoare pentru acoperirea acestor cheltuieli.

Or, așa cum rezultă din raportul întocmit de către lichidatorul judiciar, ambele cerințe sunt prezente în speță, astfel încât sentința pronunțată este temeinică și legală.

În acest context, nu pot fi reținute susținerile conform cărora art.131 din lege nu are o natură imperativă, întrucât odificarea acestor dispoziții, survenită prin nr.OUG 173/19 noiembrie 2008, stabilit în mod imperativ în sarcina judecătorului sindic obligația de a închide procedura în acele situații prevăzute în mod clar și explicit în lege, situații în care în patrimoniul debitoarei nu există bunuri sau bunurile existente sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile, condiționat de refuzul creditorilor de a se oferi să avanseze sumele corespunzătoare pentru acoperirea acestor cheltuieli.

Spre deosebire de vechea reglementare a disp. art. 131, actuala prevedere a înlocuit posibilitatea cu o normă imperativă, care rezultă chiar și din sintagma utilizată de legiuitor "va da o sentință de închidere a procedurii".

În final, important de subliniat este și faptul că, raportat la temeiul legal invocat de către judecătorul sindic pentru închiderea procedurii, respectiv art. 131 din lege, orice referire la activitatea prestată de către lichidator, apreciată prin recurs ca fiind superficială, în lipsa clarificării cauzelor și împrejurărilor care au dus la aparitia insolvenței, este neavenită, în condițiile în care pentru continuarea demersurilor în acest sens nu există fonduri în averea debitoarei, iar creditoarea nu s-a oferit, nici chiar prin recurs, să avanseze sumele corespunzătoare.

Astfel, chiar continuarea demersurilor în vederea identificării eventualelor bunuri din averea debitoarei necesită efectuarea unor cheltuieli administrative, pe care creditoarea nu s-a arătat de acord să le acopere. De asemenea, aceeași este situația și în privința incidenței în cauză a prevederilor art.138 din lege, cu atât mai mult cu cât, în cauză există două creditoare, iar B nu a înțeles să investească judecătorul sindic cu o cerere întemeiată pe prev.alin.3 al acestui text legal, astfel încât, solicitarea formulată de către recurentă este neavenită.

Totodată, se constată că nu sunt fondate nici apărările referitoare la faptul că creditoarea nu ar fi fost informată asupra situației patrimoniale a debitoarei, în condițiile în care din cele mai sus expuse rezultă că în raportul final a fost reluată această analiză, reiterându-se susținerile referitoare la încetarea activității din cursul anului 2002, la inexistența vreunui bun și la lipsa unei posibilități reale de recuperare a creanțelor înscrise în tabelul definitiv consolidat.

Pentru toate aceste motive, în conformitate cu prevederile art.8 din Legea nr.85/2006 și art.312 alin.1 pr.civ. recursul declarat de către creditoare va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B împotriva sentinței civile nr. 411/28.05.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița N pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 25.01.2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

- - - - - -

GREFIER

- -

RED.MB/MB

27.01.2010/4 ex.

jud.fond:

Președinte:Augusta Chichișan
Judecători:Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț, Mirela Budiu

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 150/2010. Curtea de Apel Cluj