Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1579/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1579/2009
Ședința publică din 5 mai 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Axente Irinel Andrei
JUDECĂTOR 2: Claudia Idriceanu
JUDECĂTOR 3: Danusia
GREFIER:
S-a luat în examinare - pentru pronunțare - recursul declarat de reclamanta - - PRIN LICHIDATOR JUDICIAR LG împotriva sentinței nr. 336 din 11 februarie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, în contradictoriu cu intimata - COM SERV SRL, având ca obiect procedura enței - pretenții.
dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 28 aprilie 2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA:
Prin sentința nr. 336 din 11 februarie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureșs -a respins acțiunea formulată de reclamanta - prin lichidator B M în contradictoriu cu pârâta Serv SRL.
Reclamanta a fost obligată să plătească pârâtei cheltuieli de judecată în cuantum de 500 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, înscrisul intitulat "tranzacție" de care se prevalează lichidatorul BMa fost depus în dosarul nr- având ca obiect acțiune în constatare formulată de lichidator în contradictoriu cu pârâta Com Serv SRL (103-104).
Tranzacția încheiată nu a putut fi valorificată în dosarul menționat deoarece părțile nu s-au prezentat să solicite pronunțarea unei hotărâri care să consfințească învoiala lor în sensul dispozițiilor art. 271 Cod pr. civilă și cele ale art. 25, lit. j din Legea 85/2006 privind procedura enței.
Cu toate că pârâta - Com Serv SRL nu s-a opus admiterii acțiunii reclamantei - prin lichidator, aceasta a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 1927 din 23 mai 2007 iar prin decizia civilă nr. 1972 din 6 noiembrie 2007, Curtea de Apel Cluja admis recursul, a modificat sentința în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
În considerentele hotărârii s-a reținut că în f-urile ce fac obiectul litigiului este întabulată recurenta-pârâtă în baza sentinței civile nr. 2749/2003 pronunțată în dosar nr. 3298/2003 al Judecătoriei Vișeu d S u s, iar reclamantul nu a putut uza de acțiunea în constatarea dreptului de proprietate pentru a-și reglementa proprietatea asupra imobilelor ce fac parte din patrimoniul său urmare administrării lor prin preluare de la fosta A și că a renunțat la procedura reglementată de HG834/2001.
Din perspectiva celor arătate, este sortită eșecului încercarea reclamantei de a valorifica aceeași tranzacție care nu a fost ștampilată și acceptată de către pârâtă, care o contestă și în prezent, atâta vreme cât nu sunt îndeplinite cerințele art. 271 Cod procedură civilă.
Având în vedere că prin decizia amintită s-a statuat că pârâta este proprietară asupra tuturor imobilelor ce au făcut obiectul litigiului, nu a putut fi primită susținerea reclamantei conform căreia pârâta ar mai avea de achitat prețul de 250.000 lei pentru activele scoase la licitație la 25.07.2007, urmare aprobării adunării creditorilor din 20.04.2007.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta - - solicitând admiterea recursului, cu consecința admiterii acțiunii așa cum a fost formulată în scris.
În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamanta arată că, pentru judecarea cauzei s-a fixat primul termen de judecată la data de 26 noiembrie 2008, dată la care pârâta a solicitat amânarea pentru angajarea unui apărător, cauza fiind amânată la data de 7 ianuarie 2009. La al doilea termen de judecată nu s-a prezentat pârâta și nici apărătorul acesteia, însă judecătorul sindic i-a solicitat să depună la dosar actul prin care a devenit pârâta proprietară asupra imobilelor în litigiu, acordând un nou termen de judecată la data de 4 februarie 2009. La cel de-al treilea termen de judecată, raportat la lipsa pârâtei, cauza a fost judecată pe fond și a rămas în pronunțare, însă pronunțarea a fost amânată la data de 11 februarie 2009. După data rămânerii cauzei în pronunțare pârâta a depus concluzii scrise, prin care invocă apărări la fone.
Pentru pronunțarea hotărârii atacate, judecătorul sindic, în mod greșit, a avut în vedere apărările de fond invocate de pârâtă prin concluziile scrise depuse în condițiile prezentate mai, fără a fi asigurată contradictorialitatea.
Raportat la apărările invocate de pârâtă prin întâmpinare, judecătorul trebuia să repună cauza pe rol pentru a asigura contradictorialitatea susținerilor și a da posibilitatea părților să-și formuleze apărarea conform principiului echitabilității.
Depunerea concluziilor prin care se invocă apărări de fond și luarea acestora în considerare fără punerea în discuția părților, fără asigurarea dreptului la replică și fără a îi da posibilitatea să își formuleze apărarea, a dus la încălcarea dreptului la apărare.
Pârâta prin concluziile scrise, a contestat valabilitatea tranzacției încheiată sub nr. 166/29 martie 2007 prin nefinalizarea acesteia, judecătorul sindic formându-și convingerea tocmai pe acest aspect, neavând în vedere natura și izvorul obligației.
Judecătorul sindic trebuia să analizeze natura și izvorul obligației raportat la probele administrate în dosar și nu să se raporteze la modul de finalizare sau nefinalizare a tranzacției, întrucât dacă tranzacția era finalizată era clar că nu mai exista nici un litigiu cu privire la aceste imobile.
Intimata - COM SERV SRL a depus note scrise la dosar (10-11) prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și având în vedere dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, Curtea de apel constată următoarele:
La data de 3 noiembrie 2008 - - societate în faliment prin lichidator judiciar LG B-M a solicitat în contradictoriu cu pârâta - COM SERV SRL obligarea acesteia din urmă la plata sumei de 250.000 lei contravaloarea activelor, construcții identificate în CF nr. 9666 nr top 224/1 platformă betonată și parte din șopron metalic, buget, spațiu depozit, active întabulate în favoarea sa.
În fapt, prin sentința civilă nr. 2749/14 octombrie 2003 pronunțată de Judecătoria Vișeu d e în dosar nr. 3298/2003 s-a dispus întăbularea terenurilor și a construcțiilor menționate și notarea lor în CF 9666 nr top 224/1 în favoarea - COM SERV SRL.
Cu toate acestea, susține reclamanta că nu s-a achitat contravaloarea bunurilor către - - așa încât între părți au fost purtate mai multe litigii iar pentru stingerea acestora s-a încheiat o tranzacție sub nr. 166/29 martie 2007 prin care pârâta recunoaște faptul că nu a achitat societății aflate în lichidare contravaloarea acestor active, impunându-se astfel obligarea sa la plata sumei de 250.000 lei.
La primul termen acordat în cauză respectiv 26 noiembrie 2008 judecătorul sindic a încuviințat cererea de amânare formulată de pârâtă în vederea angajării unui apărător, acordând termen pentru data de 7 ianuarie 2009. La termenul astfel fixat cauza a fost amânată la cererea reclamantei pentru a depune o serie de hotărâri judecătorești ce au legătură cu prezenta cauză invocând totodată faptul că tranzacția încheiată între părți la data de 29 martie 2007 nu poartă semnătura și ștampila reprezentantului legal al pârâtei (51 dosar -).
În aceste condiții s-a acordat termen pe data de 4 februarie 2009 dată la care reclamanta a pus concluzii iar instanța a dispus amânarea pronunțării în vederea depunerii de concluzii scrise.
Doar cu această ocazie pârâta - COM SERV SRL prin concluziile scrise formulate (f 70-71, dosar nr- al Tribunalului Maramureș ) a solicitat respingerea acțiunii invocând în esență netemeinicia pretențiilor reclamantei din perspectiva existenței excepției nulității absolute a înscrisului intitulat "tranzacție" și invocat de reclamantă cât și a faptului că bunurile în cauză au fost dobândite de către reclamantă, prețul acestora fiind achitat deja existând autoritate de lucru judecat respectiv sentința civilă nr. 2749/2003 a Judecătoriei Vișeu.
Unul din motivele de recurs invocate de reclamantă este acela al nesocotirii de către prima instanță a două din principiile fundamentale ale procesului civil, respectiv principiul contradictorialității și a dreptului la apărare prin aceea că, a analizat acțiunea formulată prin prisma concluziilor scrise formulate de pârâtă și nu a dat în acest fel posibilitatea reclamantei de a formula apărări în condiții de contradictorialitate.
Principiul contradictorialității presupune că toate elementele procesului trebuie supuse dezbaterii și discuției părților, că fiecare parte trebuie să aibă posibilitatea de a se exprima cu privire la orice element care ar avea legătură cu pretenția dedusă judecății. Pentru ca principiul contradictorialității să fie respectat, nu este necesar ca partea să se fi exprimat efectiv, ci este suficient ca ea să fi fost în măsură să o facă.
Contradictorialitatea este asigurată și dacă se prezintă numai una din părți cum este în cazul de față iar cealaltă parte a supus analizei instanței apărările sale pe calea concluziilor scrise.
Pornind de la cele mai arătate, Curtea reține că în speță nu s-a încălcat principiul contradictorialității atunci când instanța a avut în vedere apărările de fond invocate de pârâtă prin concluziile scrise.
De altfel, prin acestea pârâta nu a invocat aspecte noi și chiar dacă a făcut apărări în raport de tranzacția de care a înțeles să se prevaleze reclamanta, instanța a analizat cererea din perspectiva tuturor actelor existente la dosar și mai cu seamă a litigiilor anterioare purtate de părți.
În ceea ce privește, principiul dreptului la apărare și acesta a fost respectat în cauză.
Potrivit art. 156 alin (1) instanța va putea da un singur termen pentru lipsă de apărare, temeinic motivată.
A (2) al aceluiași articol prevede posibilitatea instanței care refuză amânarea judecății pentru acest motiv să amâne, la cererea părții, pronunțarea în vederea depunerii de concluzii scrise.
Pornind de la textul legal -citat în raport de cele susținute de recurentă respectiv de faptul că a fost lipsită de dreptul la apărare prin aceea că, în funcție de apărările invocate de pârâtă prin întâmpinare judecătorul trebuia să repună cauza pe rol pentru a da posibilitatea reclamantului la dreptul la replică și de a-și formula apărarea a adus prin aceasta la încălcarea dreptului la apărare.
Cu toate acestea, Curtea reține că în speță instanța nu a încălcat dreptul de apărare al recurentei, deoarece aceasta nu era obligată să acorde în orice împrejurare un nou termen de judecată și nici nu era obligată să repună cauza pe rol deoarece prin concluziile scrise depuse de pârâtă nu au fost invocate aspecte noi pe care reclamanta nu le cunoștea și față de care ar fi trebuit să-și formuleze apărarea.
Nu este de ignorat faptul că în recurs înafară de faptul că recurenta doar s-a rezumat să afirme încălcarea celor două principii fără însă a face o referire concretă la modul în care s-a încălcat principiul contradictorialității și a dreptului la apărare.
În ceea ce privește fondul cauzei, Curtea reține că soluția pronunțată de judecătorul sindic este legală și temeinică în raport de probele existente în dosar.
Astfel, prin acțiunea introductivă reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 250.000 lei reprezentând contravaloarea construcțiilor identificate în CF nr. 9666 nr. top 224/1, active întăbulate în favoarea acesteia din urmă în baza sentinței civile nr. 2749/14 octombrie 2003 pronunțată de Judecătoria Vișeu d e în dosar nr. 3298/2003.
Pretențiile formulate au avut la bază așa numita tranzacție încheiată la data de 29 martie 2007.
Potrivit art. 1704 cod civil contractul de tranzacție este definit ca fiind un contract prin care părțile pun capăt unui proces început sau preîntâmpină un proces ce poate să se nască.
În cazul de față, din specificațiile contractuale se desprinde concluzia că acest act a fost încheiat în vederea finalizării litigiilor existente atunci pe rol, însă din pronunțarea unor hotărâri judecătorești ulterioare, Curtea constată că acest scop nu a fost realizat așa încât ideea de tranzacție pe care și-a întemeiat acțiunea reclamanta este exclusă această ipoteză.
Prin acțiunea de față reclamanta recurentă solicită a i se achita o sumă cu titlu de preț al unor bunuri, obiect a două contracte de vânzare-cumpărare față de care prețul aferent a fost achitat deoarece bunurile în cauză pentru care se solicită la acest moment achitarea unui preț sunt proprietatea pârâtei intimate - COM SERV SRL existând în acest sens autoritate de lucru judecat așa cum s-a statuat prin decizia civilă nr. 1972/2007 a Curții de Apel Cluj. Aceasta deoarece instanța care a pronunțat sentința civilă nr. 2749/2003 respectiv Judecătoria Vișeu prin care s-a dispus întabularea acestor active a analizat contractele de vânzare-cumpărare inclusiv achitarea integrală a prețului de către părți.
Față de considerentele mai expuse, în lumina dispozițiilor art. 312 alin (1) Cod procedură civilă se impune a se respinge ca neîntemeiat recursul declarat de reclamanta - - prin lichidator judiciar LG B-
Recurenta aflându-se în culpă procesuală, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă va fi obligată să plătească intimatei - COM SERV - suma de 1500 lei cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorar avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de - - prin lichidator judiciar LG BMî mpotriva sentinței civile nr. 336 din 11.02.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș pe care o menține în întregime.
Obligă recurenta să plătească intimatei - COM SERV - suma de 1500 lei cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorar avocat.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 5 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
--- - - - -
Red./
2 ex./4.06.2009
Jud.fond.-
Cu opinie separată judecător, în sensul admiterii recursului, casării sentinței recurate și trimiterea cauzei spre judecare la Tribunalul
Motivarea opiniei separate.
Analiza modului in care instanta de fond a solutionat cererea dedusa judecatii de catre lichidatorul judiciar LG B M in calitate de reprezentant al debitoarei - -, supusa procedurii de enta, in contradictoriu cu parata intimata - Com Serv SRL releva faptul ca au fost incalcate deopotriva principiul contradictorialitatii si al dreptului la aparare, ambele consacrate de catre texte procedurale, doctrina si practica judiciara intr-o maniera imperativa.
Astfel, de esenta principiului contradictorialitatii este faptul ca fiecare parte are dreptul de a participa la prezentarea, argumentarea si dovedirea pretentiilor sau apararilor sale, precum si dreptul de a discuta si combate sustinerile si probele celeilalte parti.
Procedura de judecare a dosarului in fata primei instante a fost realizata cu incalcarea acestui principiu, deoarece reclamanta nu a avut posibilitatea sa cunoasca apararile formulate de catre parata si sa aduca argumente contrare, insotite de un probatoriu relevant. Astfel, la termenele din 26.11.2008, 7.01.2009 si 4.02.2009 parata intimata nu s-a prezentat prin reprezentant legal sau conventional, nu a depus intampinare si nu a formulat nici un fel de aparare fata de cererea de chemare in judecata. La ultimul termen din data de 4.02.2009, reclamanta a pus concluzii asupra fondului cauzei, iar instanta a amanat pronuntarea pentru data de 11.02.2009.
La data de 9.02.2009, parata intimata a depus concluzii scrise (70-71) prin care pentru prima data a prezentat instantei argumentele care justificau in opinia sa respingerea cererii de chemare in judecata. Instanta, fara a pune in discutia contradictorie a partilor aceste argumente de fapt si de drept invocate prin concluziile scrise a respins cererea de chemare in judecata ca neintemeiata, retinand in considerentele sentintei ca fiind intemeiate argumentele invocate prin concluziile scrise.
Astfel, cererea de chemare in judecata a fost respinsa pentru urmatoarele argumente: tranzactia probata prin inscrisul depus in probatiune nu a fost confirmata de catre judecatorul sindic in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. j din Legea 85/2006 privind procedura entei, o alta cerere de chemare in judecata promovata de catre reclamanta a fost respinsa irevocabil printr-o decizie a Curtii de Apel Cluj, iar in considerentele acestei decizii s-a retinut faptul ca in cartile funciare care fac obiectul litigiului este inscris dreptul de proprietate al recurentei parate in baza sentintei civile nr. 2749/2003 al Judecatoriei Viseu, iar reclamanta nu mai poate uza de actiunea in constatarea dreptului de proprietate. S-a mai retinut ca inscrisul tranzactie nu a fost stampilat si acceptat de catre parata, iar in conditiile in care prin decizia Curtii de Apel Clujs -a stabilit irevocabil ca parata este proprietara asupra tuturor imobilelor care au facut obiectul litigiului nu poate fi primita sustinerea conform careia parata ar mai avea de achitat suma de 250.000 Ron.
Toate aceste argumente sunt preluate de catre instanta de fond din concluziile scrise depuse de catre parata intimata (70, 71) fara ca aceste argumente sa fie puse in discutia contradictorie a partilor. In afara,concluziilor scrise, nu exista la dosar alte acte procesuale care sa contina argumente in sprijinul respingerii cererii de chemare in judecata, iar daca instanta ar fi cunoscut din oficiu aceste argumente, avea oricum obligatia de a le pune in discutia partilor.
Potrivit art. 146. dupa inchiderea dezbaterilor, instanta va putea solicita partii depunerea unor,concluzii scrise,; acestea pot fi insa depuse si din initiativa partilor. In aceste conditii, trebuie pusa in discutie,egalitatea armelor, prin prima practicii constante a Curtii Europene a Drepturilor Omului in aplicarea a rt. 6 din CEDO, conform careia fiecare parte din proces trebuie sa aiba nu numai posibilitatea de a-si face cunoscute elementele pe care se bazeaza pretentiile sale,dar si aceea de a cunoaste si de a discuta orice proba sau,concluzie, prezentata judecatorului in scopul de a-i influenta decizia. (a se vedea, Tratat de Procedura Civila, volumul 1, editia a 2, editura, editia 2007,. 753 si practica CEDO acolo citata).
Analizand institutia concluziilor scrise, prin prisma considerentelor anterior enuntate si a necesitatii respectarii principiului contradictorialitatii si a respectarii dreptului la aparare, reiese faptul ca, daca prin concluziile scrise sunt aduse in atentia instantei elemente de fapt sau de drept care nu au facut obiectul dezbaterii contradictorii, incidente litigiului si avand abilitatea de a forma convingerea instantei, instanta este datoare sa repuna cauza pe rol, pentru a da posibilitatea celeilalte parti sa discute si eventual sa contraargumenteze. Nu se poate sustine ca partea are posibilitatea sa discute noile argumente determinante de fapt si de drept in cadrul caii de atac reglementata de dispozitiile art. 304 indice 1. deoarece o parte nu poate fi obligata sa suporte consecintele conduitei culpabile a celeilalte parti, iar hotararea instantei ar fi nula,ab initio, pentru nerespectarea principiului contradictorialitatii si a dreptului la aparare (aceasi lucrare anterior citata 753-754).
Pentru toate aceste argumente, nerespectarea principiului contradictorialitatii si a dreptului la aparare atrag nulitatea hotararii si incidenta motivului de casare prevazut de art. 304 punctul 5 Cpc, motiv pentru care in baza art. 312 alin. 1.si 304 alin. 1 punctul 5. recursul trebuia admis, sentinta casata si cauza trimisa spre rejudecare Tribunalului
Presedinte
Red../2 ex./5.06.2009
Jud.fond.-.
Președinte:Axente Irinel AndreiJudecători:Axente Irinel Andrei, Claudia Idriceanu, Danusia
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
