Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1986/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ nr. 1986/2008
Ședința publică de la 30 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Iluț
JUDECĂTOR 2: Claudia Idriceanu
JUDECĂTOR 3: Danusia Pușcașu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta - SA B M împotriva sentinței civile nr. 674 din 14 mai 2008, pronunațtă de Tribunalul Maramureș în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații: -, având ca obiect procedura insolvenței -pretenții.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta recurentei, avocat și reprezentantul intimatului -, consilier juridic.
Procedura de citare este îndeplinită potrivit normelor de drept comun.
Pentru timbrarea recursului s-a achitat taxa judiciară de timbru în valoare de 20 lei și s-a aplicat timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a prezentat referatul cauzei, constatându-se că a fost citat în recurs și, dovada de citare cu acesta fiind returnată cu mențiunea adresă incompletă. Instanța pune în discuție calitatea procesuală a acestuia.
Reprezentanta recurentei învederează instanței că este fostul administrator statutar al societății - SA care este în insolvență.
Instanța apreciază că din eroare a fost citat în recurs fostul administrator statutar al societății debitoare, societate care se află în insolvență și care în acest stadiu procesual este reprezentată prin lichidator, acesta fiind prezent în sală, motiv pentru care apreciază că procedura de citare este îndeplinită cu părțile.
Reprezentanta recurentei invocă prescripția dreptului la acțiunea formulată de - SA întrucât conform Decretului 167/1958, prescripția curge de la data nașterii raportului de drept, care reiese din Contractul de cesiune din 21.02.2003. Solicită admiterea excepției.
Instanța pune în discuție excepția invocată de reprezentanta recurentei-pârâte.
Reprezentantul lichidatorului solicită respingerea excepției și arată că acțiunea a fost introdusă la data de 06.07.2006, ultimul act emis a fost în august 2005, nu s-a realizat concilierea asupra compensației, care ar fi fost termenul de la care curge prescripția.
Instanța în urma deliberării asupra excepției invocate, o respinge ca neîntemeiată, întrucât dreptul la acțiune a reclamantei s-a născut după intrarea în faliment a debitoarei - SA iar în contractul de cesiune părțile nu au stabilit o dată anume când să se facă o desocotire a datoriilor reciproce, pentru ca de la acea dată să se poată calcula nașterea dreptului la acțiune.
Reprezentanții părților declară că nu au de formulat alte cereri în probațiune și nici excepții de invocat.
Instanța în urma deliberării apreciază că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, constată că prezentul recurs se află în stare de judecată, închide faza probatorie și acordă cuvântul pentru concluzii asupra recursului.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului în temeiul art. 312 raportat la art. 309 și art. 304 indice 1. civ. modificarea sentinței atacate, și respingerea cererii de chemare în judecată formulată de intimata-reclamantă. Reiterează oral motivele enunțate în scris în cuprinsul cererii de recurs. Solicită plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului, menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 674 din 14 mai 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș și prin încheierea camerei de consiliu din 11 iunie 2008 pronunțată în același dosar judecătorul sindic a admis în parte acțiunea precizată, formulată de reclamanta - SA prin lichidator judiciar împotriva pârâtei - SA B- și drept consecință a fost obligată pârâta la plata sumei de 92.152 lei cu titlu de despăgubiri și la 3.564 lei cheltuieli de judecată. S-a respins capătul de cerere privitor la obligarea pârâtei la plata titlului executoriu obținut împotriva administratorului statutar al - SRL.
Instanța de fond în baza probelor administrate a reținut în esență că prin cererea formulată s-a solicitat obligarea pârâtei la plata despăgubirilor de mai sus cu motivarea că între părți la 21 februarie 2003 intervenit un contract de cesiune, reclamanta în calitate de cedent cesionând pârâtei o creanță de 1.316.057.225 lei aparținând debitorului cedent - SRL.
S-a mai susținut că cesionarul trebuia să recupereze creanța și ulterior datoriile să fie reglementate de părți de comun acord și că, pârâta a recuperat de la debitorul cedat suma de 1.229.200.000 lei în cadrul procedurii de faliment a debitorului cedat dar nu a remis nici o sumă reclamantei susținând că acesta figurează în evidențele cesionarului cu un debit de 33.543,55 lei la care se adaugă penalități în cuantumul despăgubirilor solicitate.
Acțiunea formulată de reclamantă este întemeiată susține instanța de fond deoarece în speță sunt incidente dispozițiile art. 992 cod civil potrivit cărora "cel ce din eroare sau cu știință primește ceea ce nu este debit este obligat a-l restitui aceluia de la care l-a primit".
Pârâta a recunoscut că a încasat de la debitorul cedent declarat în faliment prin sentința civilă nr. 291/2000 a Tribunalului Maramureș suma de 122.920 lei.
Încasarea acestei sume a fost posibilă datorită contractului de cesiune în temeiul căreia reclamanta și-a invocat drepturile solicitate.
realității că suma de mai sus nu a fost primită de pârâtă din partea reclamantei în mod direct dar aceasta nu face în mod automat neaplicabile dispozițiile prevederilor legale anterior menționate deoarece păstrarea sumei a fost condiționată de comun acord de o desocotire ulterioară datei încheierii contractului de cesiune din 21 februarie 2003, desocotire care nu a mai avut loc.
Acțiunea reclamantei nu este prescrisă deoarece dreptul acesteia s-a născut după intrarea în faliment a debitoarei - SA.
Pe de altă parte, cedentul și cesionarul nu au stabilit o dată anume în contractul de cesiune când să se facă desocotirea datoriilor reciproce pentru ca de la această dată să curgă termenul de prescripție al acțiunii.
Invitația la compensare a fost realizată de pârâtă la data de 8 iulie 2005.
La această dată pârâta a susținut existența unei datorii de 335.435.549 lei din care este recunoscută o datorie de 90.687.713 lei reprezentând facturi și o notă contabilă pentru 3.325.951 lei.
Ca atare, sunt contestate sumele de 97.666.500 lei intitulate "diferențe de curs valutar" și 147.000.000 lei "plantații și împrejmuiri ferma ".
Din conținutul expertizei efectuate de expertul contravaloarea facturii din 7 1999 în sumă de 97.666.500 lei nu a fost achitată de pârâtă în locul reclamantei în favoarea - INTERNAȚIONAL SRL TÂRGU- și ca atare nu există temei legal ca pârâta să pretindă la compensare această sumă.
În ce privește creanța pretinsă pârâtei la nivelul sumei de 147.081.315 lei nu există documente justificative și în mod asemănător și pentru suma de 8.325.951 lei intitulat "credit agricol". De asemenea, în mod greșit a fost cuprinsă în contabilitatea reclamantei suma de 33.543,55 lei ca o datorie față de pârâta - SA B-
Din totalul sumelor pentru care nu există acte justificative acestea se cifrează la 25.307,38 lei, sumă cu care va fi diminuat debitul scriptic așa încât rezultă o datorie considerată reală față de pârâtă de 8.236,17 lei.
Această sumă se impune a fi actualizată cu indicele de inflație ceea ce înseamnă că în prezent reclamanta datorează pârâtei 30.766 lei. Cunoscând că s-a încasat de pârâtă suma de 122.920 lei înseamnă că aceasta mai are de restituit suma de 92.152 lei.
Împotriva sentinței a declarat recurs în termenul legal pârâta - SA solicitând modificarea hotărârii rejudecarea cauzei și respingerea cererii formulată de reclamantă.
În motivarea recursului se susține că, reclamanta nu a realizat către ea -recurenta o plată directă datorată sau nedatorată așa cum a susținut în conținutul întâmpinării formulate.
Instanța de fond aduce prin considerentele hotărârii atacate o motivare sumară a excepției de inadmisibilitate invocată de ea, ceea ce echivalează cu o nemotivare a acesteia.
Alături de această excepție s-a invocat și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei pe care instanța de fond a omis să se pronunțe.
Asupra excepției prescripției dreptului la acțiune în mod greșit această excepție a fost respinsă și de aceea susține recurenta înțelege să se prevaleze de dispozițiile art. 7 din Decretul nr. 167/1958 care stabilesc că prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune sau de a cere executarea silită iar în obligațiile a căror termen nu este stabilit prescripția începe să curgă de la data nașterii raportului de drept după cum rezultă din contractul de cesiune din 21 februarie 2003.
Pe de altă parte, mai susține recurenta instanța de fond a nesocotit dispozițiile art. 969 Cod civil hotărârea instanței de fond sub acest aspect fiind eronată.
Pârâta și-a înregistrat în contabilitate datoria de 335.435.549 lei ROL și ca atare această înregistrare produce efecte juridice și în mod greșit s-a reținut că se impune a fi diminuată deoarece nu există acte justificative.
Hotărârea mai este greșită și pentru că instanța nu a analizat dovedirea aspectelor legate de diferența de curs valutar așa încât se impune admiterea recursului.
Examinând recursul, în raport de criticile formulate Curtea de apel constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
În legătură cu cele trei excepții de procedură invocate de către recurentă în conținutul motivelor de recurs se constată că invocarea lor ca atare nu poate să conducă la modificarea sau casarea hotărârii atacate. Aceasta deoarece nu numai că nu este însoțită de argumente juridice dar pe de altă parte instanța de fond s-a pronunțat asupra excepției prescripției dreptului la acțiune. Prin admiterea acțiunii de asemenea s-a pronunțat și asupra calității procesuale active și asupra excepției admisibilității acțiunii.
De altfel, aceste două excepții nu sunt dirimante și peremtorii și ele pot fi unite cu fondul cauzei. Or, judecătorul sindic admițând acțiunea implicit s-a pronunțat asupra acestora.
În ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune aceasta a fost respinsă reținând în mod judicios că dreptul la acțiune al reclamantei s-a născut numai după intrarea în faliment a debitoarei - SA în cauza dosar nr- și că cesionarul și cedentul nestabilind o dată anume în contract, când să se facă desocotirea datoriilor reciproce rezultă că dreptul la acțiune s-a născut numai după data menționată.
De altfel, în conținutul motivelor de recurs susținerea recurentei nu este motivată din punct de vedere juridic mulțumindu-se doar să invoce dispozițiile art. 7 din Decretul nr. 167/1958, fără să aducă argumente de principiu care să înlăture reținerea judecătorului sindic.
În ce privesc restul criticilor susținute de recurentă și acestea sunt nefondate deoarece în mod corect judecătorul sindic a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 992 Cod civil.
Susținerea recurentei în sensul că, sunt incidente art. 969 Cod civil nu înlătură aplicarea dispozițiilor reținute de judecătorul sindic.
În ce privesc sumele pentru care nu există acte justificative în mod corect a fost diminuată creanța cu totalul acestora deoarece împrejurarea că ele au fost înregistrate în evidența contabilă nu justifică menținerea lor de vreme ce nu au la bază documente care să justifice existența acestora.
Este nefondată și susținerea privitoare la nepronunțarea instanței asupra sumelor reprezentând diferențe de curs valutar deoarece așa cum rezultă din conținutul motivării instanței de fond judecătorul sindic a făcut referire la acestea.
Cum nici unul dintre motivele invocate de recurentă nu este de natură să conducă la modificarea sau casarea hotărârii care este temeinică și legală, recursul urmează a fi respins în baza art. 312 alin (1) Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de - SA B M împotriva sentinței civile nr. 674 din 14.05.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 30 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
2 ex./2.10.2008
Jud.fond.-
Președinte:Adriana IluțJudecători:Adriana Iluț, Claudia Idriceanu, Danusia Pușcașu
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
