Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 2610/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2610/2009
Ședința publică din 26 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mirela Budiu
JUDECĂTOR 2: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 3: Mihaela Sărăcuț
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, împotriva sentinței civile nr. 1326 din data de 11.05.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, în contradictoriu cu intimații AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ M, ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI S M, CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII M, CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE M, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI S M, POST S M, AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI C, debitoarea SC SA prin administrator judiciar COM, având ca obiect procedura insolvenței - închiderea procedurii.
La apelul nominal făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care se reține că, recurenta prin memoriul de recurs a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, în urma deliberării, în baza înscrisurilor existente la dosar, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.1326 din 11 mai 2009 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr-, s-au respins obiecțiunile la raportul final formulate de către creditorii Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Primăria Municipiului S M și Administrația Finanțelor Publice S
S-a aprobat raportul final depus de lichidatorul COM și în consecință, n temeiul art.132 alin.2 din Legea privind procedura insolvenței, s-a dispus închiderea procedurii de faliment privind pe debitoarea SC SA, M, înmatriculată la registrul comerțului sub nr. J-, Cod fiscal - și radierea societății din Registrul Comerțului.
În temeiul art. 136 din Legea privind procedura insolvenței, s-a descărcat lichidatorul de orice îndatoriri și responsabilități.
S-a aprobat planul de distribuire final a sumelor rezultate din lichidarea debitoarei SC SA, depus de lichidatorul desemnat COM.
S-a repartizat suma de 95.101 lei după cum urmează: 9.537 lei comision lichidator; 2.834,50 lei cheltuieli lichidator; 21.730 lei cheltuieli cu procedura; 61.000 lei distribuire către creditoarea Administrația Finanțelor Publice S
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin raportul depus la dosar la data de 27.02.2009 de către lichidatorul judiciar desemnat pentru falimentul SC SA, a solicitat închiderea procedurii vizând această debitoare, în temeiul art.132 alin.2 din Legea nr.85/2006.
Raportul a fost comunicat creditorilor și afișat la ușa instanței împreună cu planul de distribuire conform art.122 din Legea nr.85/2006, la data de 13.03.2009.
În termenul legal prevăzut de art.129, alin.1 din Legea nr.85/2006 creditorii AVAS B, Primăria Municipiului S M și Administrația Finanțelor Publice S M au formulat obiecțiuni la raportul final, toate aceste obiecțiuni vizând în esență același aspect și anume lipsa unui raport amănunțit asupra cauzelor care au dus la starea de insolvență precum și persoanelor culpabile de această stare a debitoarei pentru a se putea promova o acțiune în antrenarea răspunderii membrilor organelor de conducere.
Creditoarea Primăria Municipiului SMa arătat că nu este mulțumită și de nivelul creanței cu care apare menționată în tabelul creditorilor.
Raportul final a fost publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr.1408/25.03.2009.
Cu privire la obiecțiunile formulate de către creditori, judecătorul sindic a reținut că pe parcursul derulării procedurii falimentului debitoarei SC SA, lichidatorul judiciar a întocmit rapoartele prevăzute de dispozițiile legale în vigoare la acea dată, a pus în discuția adunării creditorilor strategia de valorificare a bunurilor și a procedat la punerea acesteia în aplicare.
Urmare valorificării bunurilor, creanțele ipotecare au fost achitate în întregime, creanțele garantate au fost acoperite în proporție de 57% ( Post S M, Administrația Finanțelor Publice S M), iar cele privilegiate și cele chirografare nu au fost acoperite. Urmează să fie distribuită suma de 61.000 lei către creditoarea S
Propunerea lichidatorului de închidere a procedurii este urmare faptului că nu mai există bunuri ale debitoarei pentru valorificat și, prin urmare, nu se justifică continuarea procedurii, ba chiar s-ar ocaziona cheltuieli cu procedura nejustificat. Această procedură a debitoarei SC SA s-a derulat cea mai mare parte sub incidența dispozițiilor Legii nr.64/1995, care la art.124 prevedea posibilitatea creditorilor de a formula cereri de antrenare a răspunderii membrilor organelor de conducere.
A invoca după nouă ani de la deschiderea procedurii, posibilitatea autorizării comitetului creditorilor de a formula o astfel de cerere, contravine bunei credințe care trebuie să guverneze toate raporturile juridice. Mai mult, în condițiile în care lichidatorul a menționat în raportul depus în anul 2003 că nu au fost identificate fapte de natură a atrage răspunderea administratorilor, nu se justifică solicitarea acestor creditori de a solicita acesteia ca totuși să se indice persoanele vinovate de ajungerea societății debitoare în această stare.
Cât privește obiecțiunile creditoarei Primăria S M, care de altfel nu a uzat de dispozițiile art.73 și 75 din Legea nr.85/2006, s-a arătat de către lichidator că a fost înscrisă cu suma reprezentând creanța și accesoriile calculate până la data intrării în faliment a debitoarei.
Acestea sunt considerentele pentru care obiecțiunile au fost respinse și s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei.
Împotriva hotărârii a declarat recurs creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - S, olicitând admiterea recursului asa cum a fost formulat, casarea hotarârii atacate, cu consecinta continuarii procedurii insolventei debitoarei SC SA, cu obligarea lichidatorului judiciar la completarea Raportului cauzal asa cum prevad dispozitiile art.59 din Legea nr.85/2006, precum si convocarea Adunarii creditorilor, așa cum a cerut prin intermediul obiectiunilor la raportul final.
În motivele de recurs, creditoarea a arătat că n fapt, in cadrul dosarului de insolventa al debitoarei SC SA, ca urmare depunerii raportului intocmit in conditiile art.129 din Legea nr.85/2006, a formulat obiectiuni sustinand in principal faptul ca Raportul final prezentat este cea mai succinta sinteza a unei activitati a unui debitor care a avut datorii de cca 1.700.000 RON, din care numai catre institutiiile bugetare debitul se ridica la suma de aprox. 1.200.000 RON. A invederat faptul ca, in conformitate cu teoria si practicile deja formate, Raportul final trebuie sa cuprinda in principal o prezentare a intregii activitati de lichidare, in cuprinsul caruia sa se regaseasca prezentarea activitatii lichidatorului judiciar, incasarile si platile efectuate in cadrul procedurii, situatia acoperirii masei pasive, situatiile financiare finale, etc. În speta de fata, raportul final nu prezinta decat cateva concluzii ale lichidatorului judiciar.
S-a mai arătat că raportul final trebuie sa cuprindă si o analiza concretă a conduitei foștilor membri ai organelor de conducere și de supraveghere ale societății debitoare și/sau a oricărei alte persoane care ar fi putut contribui prin faptele sale la ajungerea debitorului în stare de insolvență, dar și analiza circumstanțelor economico-financiare cu care societatea debitoare s-a confruntat, aceasta chiar in ipoteza prezentarii anterior a unui raport privind cauzele si imprejurarile care au dus la aparitia starii de insolventa.Prezentul raport final, pe care îl contestă in conditiile art.129, nu prezinta nici macar o concluzie a incidentei 138 din lege.
Lichidatorul judiciar este obligat sa analizeze in mod amanuntit oportunitatea angajării răspunderii personale patrimoniale a membrilor organelor de conducere și de supraveghere ale debitorului, prin raportare la toate faptele enumerate de art. 138 din lege.
Totodata, a solicitat convocarea Comitetului creditorilor ce va avea obligatoriu pe ordinea de zi: analiza oportunitatii promovarii actiunii in atragerea raspunderii patrimoniale raportat la situatia existenta, punctul de vedere al lichidatorului fiind necesar in aceasta situatie.
Aceasta solicitare avea la baza faptul ca lichidatorul judiciar, a omis sa se pronunte in ceea ce priveste antrenarea raspunderii persoanelor prevazute la art.138 alin.1, motivat de faptul ca acesta nu a intocmit un raport amanuntit asupra cauzelor care au dus la starea de insolventa precum si a persoanelor culpabile de aceasta stare a debitoarei persoana juridica.
Debitoarea a fost in reorganizare (perioada in care nu se poate formula o cerere de antrenare motivat de faptul ca debitoarei i se acorda posibilitatea de a se redresa prin plan), si desi procedura este deschisa in 2000, SC SA a intrat in faliment abia in 2003. Ori dupa data de 2003, lichidatorul judiciar trebuia sa intocmeasca un nou raport cauzal in care sa mentioneze cine se face vinovat de starea de insolventa a debitoarei,
Raport cauzal care insa nu prezinta o asemenea sectiune, ci doar o concluzie a lichidatorului judiciar sub acest aspect.
Analizând recursul declarat, Curtea reține că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente.
În cauză, la data de 12.04.2000 s-a înregistrat sub dosar nr.1807/2000, nr. nou -, cererea creditoarei Direcția Generală de Muncă și Protecție Socială M pentru recuperarea creanței de 4.989.020.936 lei.
Debitoarea SC SA a contestat cererea creditoarei, judecătorul sindic respingând contestația, prin sentința civilă nr.404/2000.
La data de 05.06.2000 debitoarea și-a manifestat intenția de reorganizare pentru ca mai apoi să depună, la data de 13.11.2000, planul de reorganizare, confirmat la data de 29.01.2001 de judecătorul sindic.
Prin încheierea din 09.03.2003, la cererea administratorului judiciar SC SRL, pentru nerespectarea planului de reorganizare, s-a dispus intrarea în faliment a debitoarei SC SA.
Lichidatorul judiciar a întocmit rapoartele prevăzute de dispozițiile legale în vigoare la acea dată, a pus în discuția adunării creditorilor strategia de valorificare a bunurilor și a procedat la punerea acesteia în aplicare.
La dosar au fost înregistrate declarațiile de creanță ale următorilor creditori: Post S M, Administrația Finanțelor Publice S M, AVAS B, Administrația Finanțelor Publice S M cu creanță preluată de la Casa de Pensii, Primăria S M, Direcția Regională de Drumuri și Poduri C, - valoarea acestor creanțe fiind la nivelul sumei de 1.804.599,52 lei (RON).
În urma valorificării tuturor bunurilor aflate în patriomoniul debitoarei, lichidatorul judiciar a întocmit raportul final, publicat în nr.1408 din 25.03.2009.
În cuprinsul acestui raport, au fost invocate prevederile art.132 alin.2 din Legea nr.85/2006, solicitându-se și încuviințarea ultimului plan de distribuție a sumelor obținute în cursul procedurii, și arătându-se că au fost achitați în proporție de 100% creditorii ipotecari, cei garantați, în proporție de 57%, rămânând neachitate creanțele bugetare și cele chirografare.
Curtea mai constată că, în cursul procedurii, lichidatorul nu a formulat cerere de antrenare a răspunderii patrimoniale a membrilor fostelor organe de conducere ale debitoarei, iar prin răspunsul la obiecțiunile la raportul final formulate de către creditoarele S M, AVAS și Primăria S M, practicianul în insolvență a relevat că nu identificat fapte de natură a intra sub incidența prev.art.124 din Legea nr.64/1995, respectiv art.138 din Legea nr.85/2006.
Judecătorul sindic a respins toate obiecțiunile formulate și a încuviințat raportul final, dispunând închiderea procedurii insolvenței, reținând în motivare că, în condițiile în care procedura a fost deschisă în cursul anului 2000 și s-a derulat, în cea mai mare parte, sub incidența prevederilor Legii nr.64/1995, nu se poate imputa, la acest moment, faptul că lichidatorul nu a înțeles să se prevaleze de prevederile art.138 din Legea nr.85/2006.
Prin recursul declarat împotriva acestei sentințe, creditoarea AVAS solicită casarea ei, cu consecința continuării insolvenței debitoarei susținând, în esență, că raportul final prezentat este cea mai succintă sinteză a activității unui debitor cu datorii de circa 1.700.000 RON, că lichidatorul nu a analizat conduita foștilor membrii ai organelor de conducere ale societății debitoare și că nu a convocat comitetul creditorilor în vederea analizării oportunității invocării în cauză a disp.art.138 alin.3 din Legea nr.85/2006.
Curtea apreciază că aceste critici nu pot fi reținute, întrucât raportul final întocmit respectă cerințele impuse de textul art.129 din Legea nr.85/2006, relevându-se că s-au valorificat toate bunurile existente în patrimoniul debitoarei, fiind întocmită și o situație a masei credale, prin raportare la sumele care au fost distribuite în cursul procedurii.
In egală măsură, se constată că creditoarea nu arată în recurs care este prejudiciul efectiv suferit ca urmare a modalității de prezentare a situației debitoarei, prin raportul final, în condițiile în care bunurile au fost valorificate în condiții legale și nu există obiecțiuni cu privire la ultimul plan de distribuire întocmit de către practicianul în insolvență.
In privința necesității analizării, prin raportul final, a cauzelor care au dus la starea de insolvență a debitoarei, Curtea reține că din analiza prevederilor art.129 alin.1 din Legea nr.85/2006 nu rezultă că o astfel de mențiune ar fi obligatorie și, cu atât mai puțin, nu se indică care ar fi sancțiunea ce ar interveni într-o astfel de ipoteză.
Mai mult, așa cum a arătat și judecătorul sindic, lichidatorul judiciar și-a prezentat opinia cu privire la această problemă în cuprinsul raportului întocmit în cursul anului 2003, imediat după ce a fost încuviințată propunerea de deschidere a procedurii falimentului debitoarei, relevând că nu au fost identificate elemente care să intre sub incidența prevederilor art.124 din Legea nr.64/1995.
În mod corect s-a arătat prin sentința recurată că, raportat la această împrejurare și la prevederile legale în vigoare la acel moment, conform cărora cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale a fostului administrator statutar putea fi formulată de către orice creditor, susținerile recurentei cu privire la acest aspect sunt nefondate.
Curtea achiesează la opinia conform căreia, având în vedere durata procedurii și faptul că ea s-a derulat, în cea mai mare parte, sub incidența prevederilor Legii nr.64/1995, recurenta nu face altceva decât să își invoce propria pasivitate, ceea ce nu poate fi acceptat din perspectiva prev.art.108 al.4 pr.pen.
În acest context, nu are nici o relevanță faptul că, deși procedura a fost deschisă în cursul anului 2000, s-a dispus intrarea în faliment a debitoarei abia la data de 09.03.2003, întrucât, raportat la data intrării în vigoare a prevederilor Legii nr.85/2006, un interval de peste 3 ani este considerat ca suficient de către instanță pentru ca recurenta să se fi manifestat cu bună credință și să utilizeze toate mijloacele procesuale puse la dispoziția sa de către legiuitor, pentru acoperirea creanței înscrise în tabelul creditorilor, cu atât mai mult cu cât lichidatorul a invederat, încă din cursul anului 2003 că, nu apreciază că sunt incidente în cauză prevederile art.124 din Legea nr.64/1995.
Așa fiind, nici solicitarea de convocare a comitetului creditorilor, în vederea analizării oportunității formulării unei cereri întemeiate pe prev.art.138 alin.3 din Legea nr.85/2006, nu apare ca fiind fondată, întrucât scopul întocmirii raportului final nu este acela de a se da posibilitate creditorilor să se prevaleze, abia la acest moment, de posibilitatea de a cere autorizarea și apoi antrenarea răspunderii fostului administrator statutar.
În opinia instanței, prevederile legii insolvenței nu sunt menite a crea obligații doar în sarcina administratorului/lichidatorului judiciar și a judecătorului sindic, ci și a celorlalți participanți la procedură, inclusiv în sarcina creditorilor.
Astfel, aceștia sunt ținuți a participa la procedură în mod activ, în scopul protejării drepturilor și intereselor lor legitime, în acest sens fiindu-le puse la dispoziție de către legiuitor o serie de posibilități, cum ar fi cea reglementată de prevederile art.124 din Legea nr.64/1995.
Așa cum s-a arătat mai sus, lipsa de reacție a recurentei pe parcursul a mai mult de 3 ani, nu poate fi imputată lichidatorului iar solicitarea de convocare a comitetului creditorilor, abia la momentul la care a fost depus și comunicat raportul final, apare ca fiind făcută cu încălcarea prevederilor art.723 alin.1 pr.civ.
Mai mult, din conținutul prevederilor art.16 alin.2 din Legea nr.85/2006 reiese că întrunirea comitetului creditorilor se realizează nu numai la cererea lichidatorului, ci și a cel puțin doi dintre membrii săi, ori de câte ori este necesar, acesta fiind un argument în plus în sensul în care recurenta și ceilalți creditori au dat dovadă de pasivitate pe parcursul derulării procedurii, respectiv într-un interval de timp de 9 ani, iar admiterea recursului pe baza considerentelor invocate, ar echivala cu o încălcare a prevederilor legale mai sus arătate, referitoare la inadmisibilitatea invocării propriei culpe și la exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință.
Pentru toate aceste considerente, recursul formulat urmează a fi respins cu consecința menținerii în întregime a sentinței de închidere a procedurii insolvenței debitoarei SC""SA.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, împotriva sentinței civile nr. 1326 din 11.05.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
- -
RED.MB/MB
18.11.09/10 ex.
jud.fond:
Președinte:Mirela BudiuJudecători:Mirela Budiu, Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
