Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 262/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ nr. 262/2008
Ședința publică din data de 29 ianuarie 2008
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: Claudia Idriceanu
JUDECĂTOR 2: Danusia Pușcașu
JUDECĂTOR 3: Adriana Iluț
GREFIER: - -
S-au luat în examinare în vederea pronunțării, recursurile declarate de pârâtul și pârâtul împotriva sentinței comerciale nr. 3562/2007 pronunțată la data de 24.09.2007 în dosarul cu număr unic - al Tribunalului Comercial Cluj în contradictoriu cu intimații: - -, ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C N, intimata-debitoare - UNIVERSAL COM SRL, intimat-lichidator judiciar - EXPERT SRL, având ca obiect angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere în cadrul procedurii insolvenței.
S-au înregistrat la dosar în data de 28.01.2008, concluziile scrise formulate de recurentul.
dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 22 ianuarie 2008, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de azi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA,
Prin sentința comercială nr.3562 din 24 septembrie 2007 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- (470/2004) al Tribunalului Comercial Cluj s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului .
S-a admis cerere de chemare în judecată introdusă de către creditoarea - - în procedura insolvenței debitoarei - UNIVERSAL SRL împotriva pârâților și .
S-a dispus angajarea răspunderii personale solidare a pârâților pentru suma de 93.185,67 RON.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului instanța a respins această excepție ca fiind neîntemeiată întrucât la data stabilirii raporturilor juridice dintre creditoare și debitoare ca urmare a încheierii unui contract de vânzare-cumpărare (nr. 20 din 7 octombrie 1998) pârâții și aveau ambii calitatea de asociați, cu un procent de 70 % respectiv de 30 %, calitate de administrator cu puteri depline având chiar pârâtul așa cum rezultă din certificatul constatator eliberat la data de 2 decembrie 2002 de către ORC.
În mod constant pârâtul a susținut faptul că, contrar datelor înscrise în registrul comerțului cel care a administrat în fapt societatea a fost pârâtul. Chiar și în această situație, total nedovedite, judecătorul sindic a reținut ca incidente în cauza dedusă judecății dispozițiile art. 5 alin (1) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului în sensul că, mențiunile sunt opozabile terților de la data efectuării lor. De aceea, în calitatea sa de administrator, obligațiile acestuia erau clar reglementate de lege (art. 73 lit c și e din Legea nr. 31/1990), iar existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere precum și stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea și actul constitutiv le impun îi reveneau în totalitate.
Pe de altă parte, retragerea ulterioară a acestui pârât din societate (constatată prin sentința civilă nr. 375/2000 pronunțată de Tribunalul Cluj la data de 5 martie 2000) nu-l exonerează pe acesta de faptele săvârșite în calitate de administrator până la data retragerii. Pentru aceste argumente excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului a fost respinsă.
Cu privire la fondul cauzei, în ceea ce privește angajarea răspunderii personale a celor doi pârâți și instanța a reținut că aceste persoane se fac vinovate de săvârșirea faptelor prevăzute de art. 137 lit a,d și e din legea nr. 64/1995, act normativ în vigoare la data introducerii cererii de angajare a răspunderii personale a pârâților, care într-o manieră identică cu actualul conținut al art.138 din Legea nr. 85/2006 prevedea printre ipotezele reglementate posibilitatea angajării răspunderii persoanelor care se fac vinovate de următoarele fapte: a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane; d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea; e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia, .
Întrucât lichidatorul nu a putut intra în posesia documentelor contabile ale societății debitoare deoarece acestea nu au fost găsite la sediul social și cu toate că pârâtul a susținut constant că a predat actele contabile soției celuilalt pârât, acesta s-a sustras obligației de predare și doar în luna iunie 2004 prin avocat au predat documentele contabile lichidatorilor. După cum rezultă din rapoartele lichidatorilor pârâții în calitate de asociați nu au condus evidența contabilă și s-au sustras cu rea-credință efectuării controlului fiscal iar în concluzie lipsa documentelor contabile și nepredarea acestora administratorului judiciar sau lichidatorului poate fi încadrată la lit d și aaa rt. 138, angajarea răspunderii făcându-se în condițiile în care membrii organelor de conducere au contribuit la starea de insolvență a debitoarei. S-a dovedit și existența raportului de cauzalitate dintre faptele personale și prejudiciul suferit de averea debitoarei și implicit de creditori, textul găsindu-și aplicabilitatea și în situația în care fapta a constituit doar o condiție favorabilă pentru realizarea efectului. În condițiile neținerii contabilității în conformitate cu legea se prezumă existența unui raport de cauzalitate și totodată vinovăția membrilor organelor de conducere.
În concluzie, pârâții au fost obligați în solidar în calitate de membrii ai organelor de conducere ai debitoarei să suporte cu averea proprie pasivul rămas neacoperit al debitoarei în sumă de 93.185,67 RON.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs în termenul legal pârâții și.
Primul recurent solicită admiterea recursului în baza art. 304 pct 7,8,9 și 10 Cod procedură civilă și casarea în întregime a hotărârii judecătorului sindic, urmând să se respingă cererea formulată de către creditoarea - - H prin care s-a solicitat angajarea răspunderii personale și solidare a recurentului și pârâtului.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul-recurent arată că hotărârea atacată este nemotivată întrucât aceasta trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererilor părților, motivarea constituind pentru părți o garanție împotriva arbitrajului judecătorului.
Instanța de judecată a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al actului dedus judecății.
În cauză sunt aplicabile și prevederile art. 304 pct 9 în sensul că hotărârea atacată este lipsită de temei legal fiind data cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Mai arată că, instanța nu s-a pronunțat asupra unui mijloc de apărare, dovezi care apreciază că erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, situație reglementată de pct 10 al art. 304 Cod procedură civilă, acest lucru datorându-se în mare proporție și neîndeplinirii rolului activ de către instanța de judecată.
C de-al doilea recurent, solicită admiterea recursului, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă raportat la art. 3041Cod procedură civilă coroborat cu art. 8 din Legea nr. 85/2006 și coroborat cu art. 304 pct 9 Cod procedură civilă, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii cererii de angajare a răspunderii personale.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul-recurent consideră soluția ca fiind lipsită de temei legal în ceea ce privește obligarea pârâtului la plata sumei de 93.185,67 RON prin angajarea răspunderii personale în temeiul art. 137 lit a,b,d și e din Legea nr. 64/1005 republicată act normativ în vigoare la data introducerii cererii de angajare a răspunderii personale a pârâților.
Pârâtul-recurent arată că, judecătorul sindic nu a apreciat la justa lor valoare documentele existente la dosar prin care s-a dovedit că pârâtul nu a promovat susținut și dezvoltat relația comercială cu - -.
Măsurile luate de asociatul (pârâtul recurent din prezenta cauză) în cadrul - UNIVERSAL COM SRL de limitare a dezastrului financiar provocat de asociatul majoritar au impus un timp de adunare a datelor și actelor societății altele decât cele aflate la sediul societății, sediu situat la domiciliul asociatului majoritar, astfel încât, motivat de dispariția fizică a asociatului a fost nevoit să promoveze acțiunea soluționată prin sentința civilă nr. 375/2000 a Tribunalului Cluj.
Pârâtul-recurent a depus la fila 19 prezentul dosar, o extindere a motivelor de recurs declarat în cauză.
Pârâtul-recurent a depus la fila 28 în data de 28 ianuarie 2008 concluzii scrise prin care solicită admiterea recursului, respingerea cererii creditoarei - de instituire a răspunderii personale a pârâtului recurent în ceea ce privește suportarea pasivului societății - UNIVERSAL COM SRL.
Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate și având în vedere dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, curtea de apel constată că sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Obiectul analizei prezentelor recursuri îl constituie hotărârea judecătorului sindic prin care acesta a admis cererea formulată de creditor și a dispus angajarea răspunderii personale a membrilor organelor de conducere a debitoarei reținându-se incidența în speță a prevederilor art. 138 lit a, d și e din Legea nr. 85/2006.
răspunderii membrilor organelor de supraveghere/conducere a debitorului persoană juridică sau a oricărei alte persoane care a cauzat starea de insolvență a debitorului prin faptele expres și limitativ prevăzute, presupune îndeplinirea cumulativă a unor condiții, respectiv: prejudiciul creditorilor, fapta ilicită a membrilor organelor conducere/supraveghere sau a oricărei alte persoane vinovată de producerea stării de insolvență, faptă care să se încadreze în cel puțin unul dintre cazurile prevăzute de art. 138 alin (1) lit a-g, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata de către debitorul insolvent a datoriilor exigibile și culpa persoanelor a căror răspundere se solicită.Astfel, instanța poate dispune ca o parte din pasivul debitoarei să fie suportat de către membrii organelor de conducere dacă s-a dovedit în mod cumulativ că aceștia au săvârșit cel puțin una dintre faptele prevăzute expres de legiuitor, culpa acestora în ceea ce privește săvârșirea faptelor respective precum și legătura de cauzalitate între fapta săvârșită și ajungerea debitoarei în situația încetării de plăți.
În acest sens, judecătorul sindic a reținut în ceea ce-l privește pe pârâtul că acesta are calitate procesuală pasivă în cauză întrucât deși s-a retras din societate la data de 5 martie 2002 această retragere ulterioară nu-l exonerează de faptele săvârșite în calitate de administrator până la data retragerii.
Pe de altă parte, deși sentința de retragere a pârâtului din societate pronunțată în anul 2000 produce efecte relative între părți conform extrasului eliberat de registrul comerțului în anul 2002, opozabil terților, chiar și la această dată pârâtul apare în calitate de administrator, drept pentru care excepția lipsei calității procesuale pasive reiterată și cu ocazia recursului promovat de acest pârât apare ca neîntemeiată așa cum în mod just judecătorul sindic a respins-
Cu privire la fondul cauzei, judecătorul sindic a analizat în detaliu în raport de condițiile și conținutul faptelor prevăzute la art. 137 lit a, d și e din Legea nr. 64/1995 (act normativ în vigoare la data introducerii cererii de angajarea răspunderii personale a pârâților) în prezent prevederile art. 138 lit a, d și e din legea insolvenței motivând în mod judicios toate condițiile impuse de lege și care în speță sunt întrunite pentru angajarea răspunderii personale a membrilor organelor de conducere.
Astfel, s-a reținut că nepredarea documentelor contabile și neținerea contabilității în conformitate cu dispozițiile legale atestă încălcarea obligației stabilite în sarcina administratorului societății de art. 71 din Legea nr. 31/1990 precum și art. 11 din Legea nr. 82/1991 iar în condițiile neținerii contabilității în conformitate cu legea se prezumă și existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs, ce constă în pasivul înregistrat în tabelul creditorilor.
Din acest punct de vedere nu se poate susține cu succes incidența în speță a motivului de recurs prev de art. 304 pct 7 Cod procedură civilă în sensul lipsei motivării hotărârii sau existența unor motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
În concret, hotărârea pronunțată de judecătorul sindic conține o motivare elaborată cuprinzând în detaliu motivele pe care se sprijină în raport de dispozițiile legale incidente.
Pe de altă parte, nu sunt întrunite în speță existența unor motive contradictorii sau străine de natura pricinii deoarece judecătorul sindic s-a pronunțat asupra cererii creditoarei așa cum ea a fost formulată.
În speță, nu se regăsește nici motivul de recurs prev de art. 304 pct 8 Cod procedură civilă în sensul interpretării greșite a actului juridic.
Deși s-a invocat acest motiv de recurs în concret se face vorbire la interpretarea probelor. Din această perspectivă interpretarea dată probelor de către judecătorul sindic constituie o chestiune de fapt, care nu justifică invocarea motivului de recurs bazat pe denaturarea actului juridic dedus judecății respectiv a cazului de modificare prevăzut de art. 304 pct 8 Cod procedură civilă.
Nu în ultimul rând s-a invocat de către ambii recurenți lipsa de temei legal și încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Aceasta presupune în primul rând faptul că instanța a nesocotit dispozițiile legale incidente, în speță prevederile art. 138 lit a, d și e din Legea nr. 85/2006 ceea ce în speță nu este cazul.
În ceea ce privește aplicarea greșită a legii așa cum rezultă din întreaga motivare a judecătorului sindic în sarcina pârâților a fost dovedită prin toate probele de la dosar săvârșirea celor trei fapte prevăzute de legea insolvenței și care determină angajarea răspunderii personale și solidare a membrilor organelor de conducere.
Față de toate considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin (1) Cod procedură civilă, curtea urmează a respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții și.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâții și împotriva sentinței comerciale nr. 3562 din 24.09.2007 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Comercial Cluj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 29 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
2 ex./31.01.2008
Jud.fond.-
Președinte:Claudia IdriceanuJudecători:Claudia Idriceanu, Danusia Pușcașu, Adriana Iluț
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
