Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 289/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 289/2009

Ședința publică de la 01 Aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Doina Hârceagă

JUDECĂTOR 2: Eugenia Florescu

JUDECĂTOR 3: Gilica Popescu

Grefier - -

Pe rol se află soluționarea recursului formulat de pârâta - împotriva Sentinței comerciale nr. 2164/C din 18 noiembrie 2008 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Sibiu în Dosar nr- (nr. în format vechi 2893/2006).

La apelul nominal se prezintă avocat pentru pârâta recurentă, fiind lipsă intimatul Euro reprezentat prin ec., lichidator judiciar al.

Procedura de citare este îndeplinită.

Se constată că la dosar s-a depus întâmpinare din partea lichidatorului judiciar, din care un exemplar se comunică cu avocatul pârâtei recurente.

Avocatul pârâtei recurente depune la dosar împuternicire avocațială, chitanță în sumă de 19,50 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru, și timbru judiciar de 0,15 lei.

Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Avocatul pârâtei recurente susține în fața instanței motivele de recurs și critică suma pentru care s-a solicitat atragerea răspunderii administratorului și faptul că în sentința atacată nu se reține că cele patru autovehicule vândute erau epave, ajunse în această situație ca urmare a unor accidente de circulație. Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA DE APEL

În deliberare asupra recursului de față se constată că prin sentința comercială nr. 2164/C/18 noiembrie 2008 fost admisă acțiunea formulată și precizată de lichidatorul judiciar Euro reprezentat prin ec. împotriva pârâtei și în consecință:

A fost obligată pârâta în calitate de administrator social al SC SRL-societate în faliment la plata sumei de 40.459,43 lei cu titlu de cotă parte din pasivul social.

Pentru a pronunța această sentință judecătorul sindic a reținut că prin sentința comercială nr. 1915/30.10.2006 a Tribunalului Sibius -a dispus deschiderea procedurii falimentului debitoarei înmatriculată în Registrul Comerțului sub nr. J -,CUI -.

Fișa de furnizare informații eliberată de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Sibiu nr. -/22.06.2006și precizarea din raportul depus la dosar, a indicat pârâta ca fiind administratorul social.

Raportul întocmit de lichidatorul judiciar, cu prevederile art. 25 alin. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006 a evidențiat aspecte privind cauzele și împrejurările care au dus la apariția stării de ență.

Cu privire la faptele ilicite imputate pârâtei, în calitate de administrator social, judecătorul sindic a constatat că faptele prevăzute de art. 138 alin. 1 lit. a și g din Legea nr. 85/2006 imputate ca fiind săvârșite de pârâtă au fost dovedite de lichidatorul judiciar conform anexelor 2-5 cererii de chemare în judecată. Astfel, un număr de 4 autoturisme (din care 2 achiziționate la 17.01.2002, unul la 15.02.2002 și unul la 14.04.2002) achiziționate cu plata în rate de la SC în vederea desfășurării activității de taximetrie, conform mențiunii din 3decembrie2003 din registrul comerțului, au fost înstrăinate la 4 luni de la includerea în obiectul principal de activitate a acestei activități. Deși achiziționate la valoarea de 681.228.320 ROL din care TVA 108.767.546 ROL au fost înstrăinate aceleiași persoane, la valoarea de 40.000.000 lei cu TVA inclusiv fiecare.

Din această împrejurare s-a putut concluziona că debitoarea prin administratorul său social a utilizat bunurile societății în folosul acestei persoane fizice și în folosul propriu al pârâtei întrucât în ziua încasării sumelor rezultate din vânzări, acestea au fost transferate în contul 462, creditori diverși și încasate de administratorul social, conform poziției 25, 41, 47, 83 din copia jurnalului de casă pe luna aprilie. În sprijinul acestei stări de fapt și culpei pârâtei a fost și faptul că doar ca urmare a demersurilor repetate ale lichidatorului judiciar s-a clarificat situația acestor autoturisme în luna februarie 2007, prin indicarea cumpărătorului și a documentelor aferente.

S-a reținut că, în mod corect s-a apreciat de către lichidatorul judiciar că prejudiciul cauzat societății în faliment prin această faptă îl reprezintă diferența neamortizată înregistrată pe costuri în sumă de 31.109,43 lei, conform calculului precizat.

Prin modalitatea de gestionare a patrimoniului social, dovedită în cauză prin raportul de expertiză tehnică, judecătorul sindic a constatat că prejudiciul decurgând din încălcarea acestei obligații este în sumă de 2500 lei pentru descompletarea nejustificată a autoturismelor și 3850 lei pentru neefectuarea întreținerii corespunzătoare și la timp a autoturismelor.

Modalitatea de săvârșire a faptelor a demonstrat și existența raportului de cauzalitate între faptele săvârșite de administratorul social și prejudiciul suferit de persoana juridică în faliment și implicit creditorii sociali, culpa administratorilor sociali s-a constatat a fi dovedită în cauză ea fiind determinată în cauzarea stării de ență a societății.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta care în motivele de recurs arată că în obligarea sa la plată instanța în mod greșit a reținut că a vândut patru autovehicule înainte ca investiția în acestea să fie complet amortizat.

Critică sentința în sensul că nu s-a ținut seama de faptul că autovehiculele vândute erau epave ajungând astfel datorită unor accidente de circulație. Mai arată de asemenea că a creditat societatea cu aproximativ trei miliarde de lei vechi și că a clarificat situația autovehiculelor predând arhiva lichidatorului și răspunzând la întrebările puse de acesta.

Mai arată că lipsa unor dovezi justificative pentru înlocuirea anumitor piese se explică prin aceea că depanările s-au făcut de multe ori cu piese de pe mașinile accidentate și că acest caz este o excepție, în toate celelalte cazuri existând acte.

Mai arată de asemenea că societatea nu a putut fi lichidată mai devreme deoarece avea de achitat ratele de leasing și s-a urmărit apariția în 2004 legii taximetriei, care era mai favorabilă acestei activități.

Mai susține că lichidatorul la data de 23.01.2007 a avut și o altă opinie în sensul de a nu se putea vorbi de un vinovat cu privire la eșecul societății debitoare.

Recursul este legal timbrat.

Analizând recursul de față prin prisma motivelor de recurs și din oficiu Curtea constată că recursul este întemeiat.

Curtea constată că prin Sentința 1277/C/27.06.2006 a fost deschisă procedura reorganizării judiciare și a falimentului SC SRL de către judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Sibiu sub imperiul Legii 85/2006.

La data de 18 noiembrie 2008 prin sentința atacată, nr. 2164/C/2008 Tribunalul Sibiua soluționat cererea de antrenare a răspunderii formulate de lichidatorul judiciar Euro în sarcina pârâtului fost administrator al debitoarei.

Sentința este nelegală.

Potrivit teoriei și practicii judiciare în materie cererile privind răspunderea membrilor organelor de conducere pentru suportarea unei părți a pasivului debitoarei nu pot fi soluționate decât după determinarea cu certitudine a pasivului, aspect care nu poate fi clarificat decât după ce toate fondurile sau bunurile din averea debitoarei au fost distribuite și numai după ce a fost aprobat raportul final și bilanțul general, respectiv numai după, sau concomitent, cu închiderea procedurii.

Răspunderea administratorilor pentru pasivul neacoperit nu poate fi antrenată dacă mai sunt bunuri de valorificat, sume de distribuit, așa încât partea de pasiv rămasă neacoperită să fie evidentă și certă.

Față de acest aspect curtea apreciază că soluționarea cererii privind antrenarea răspunderii fostului administrator al debitoarei SC SRL este prematur soluționată, anterior închiderii procedurii.

În consecință, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă se constată incidente motivele de modificare și casare prevăzute de art. 304 pct. 5 și 9 și cum modificarea hotărârii atacate nu este posibilă în recurs,închiderea procedurii fiind atribuția exclusivă a judecătorului sindic, în baza art. 312 pct. 3 Cod procedură civilă va fi admis recursul, casată hotărârea atacată și trimisă cauza spre rejudecare.

Cu ocazia rejudecării se va continua procedura care se va finaliza cu închiderea în conformitate cu art. 131, 132 din Legea 64/1995 urmând ca odată cu dispoziția de închidere a procedurii sau ulterior acesteia să se rejudece cererea de atragere a răspunderii pârâtei ocazie cu care vor fi avute în vedere criticile formulate de aceasta în recurs.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE

Admite recursul formulat de pârâta - împotriva sentinței comerciale nr. 2164/C/18.11.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- și în consecință

Casează hotărârea atacată și trimite cauza spre rejudecare, pentru continuarea procedurii.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 1.04.2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

-încetat activitatea-

semnează

Președintele Curții de Apel Alba Iulia

judecător

Grefier,

- -

Red.

Tehnored.

Ex.2/05.05.2009

Jud fond

Președinte:Doina Hârceagă
Judecători:Doina Hârceagă, Eugenia Florescu, Gilica Popescu

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 289/2009. Curtea de Apel Alba Iulia