Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 65/2008. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIE Nr. 65

Ședința publică de la 04 Februarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Cremenițchi Radu

JUDECĂTOR 2: Șfabu Traian

JUDECĂTOR 3: Gheorghiu Camelia

Grefier: - -

S-a luat în examinare cererea de recurs comercial formulată de " PRODUCTION " B, prin reprezentant legal împotriva sentinței civile nr. 412/S din 17.10.2007 pronunțată de tribunalul Iași - judecător sindic.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă domnul reprezentantul societății recurente și consilier juridic reprezentanta societății intimat-debitoare " "

Procedura legal îndeplinită, părțile fiind citate prin buletinul procedurilor de insolvență și potrivit codului d e procedură civilă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că, recursul este la al 2-lea termen de judecată, netimbrat cu suma de 19,5 RON taxă judiciară fiscală și 0,3 RON timbrul judiciar mobil.

Reprezentantul societății recurente depune la dosar delegația de reprezentare în instanță, ordinul de plată nr. 9 din 18.01.2008 privind taxa judiciară fiscală în sumă de 19,5 RON și timbrul judiciar mobil în valoare de 03 RON, precizări scrise în susținerea recursului și copiile a 8 înscrisuri.

Consilier juridic reprezentanta societății intimate depune la dosar delegația de reprezentare în instanță.

Nemaifiind alte cereri prealabile instanța constată recursul în stare de judecată și dă cuvântul la dezbateri.

Reprezentantul societății recurente solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, motivând că din actele depuse la dosarul cauzei se poate observa că a solicitat societății intimate atât telefonic cât și prin corespondență scrisă ca aceasta să-și achite datoriile către societatea creditoare, având în vedere că din luna februarie 2007 această societate debitoare nu a mai făcut nici o plată.

Prin cererea depusă la instanța de fond a solicitat deschiderea procedurii insolvenței împotriva societății debitoare având în vedere datoria de 160 milioane lei, ca apoi să crească la suma de 180 milioane lei aceasta fiind datoria

reală pe care o are societatea intimată. De asemenea precizează reprezentantul recurentei că intimata a încercat să plătească debitul cu un bilet la ordin, dar banca a refuzat acest ordin de plată motivând că societatea nu are disponibil în cont.

Față de aceste precizări și față de înscrisurile depuse la dosar solicită admiterea recursului, precizând că recurenta nu dorește închiderea acestei societăți intimate ci, solicită doar să-și recupereze debitul pe care-l datorează debitoarea.

Consilier juridic reprezentanta societății intimate învederează instanței că societatea debitoare nu are cunoștință de debitul pe care-l datorează este de 180 milioane așa cum a precizat reprezentantul recurentei la termenul de astăzi.

Solicită respingerea recursului conform întâmpinării depusă la dosar, să se mențină ca fiind legală și temeinică sentința civilă nr. 412/S din 17.10.2007 pronunțată de tribunalul Iași - judecător sindic.

Declarându-se închise dezbaterile instanța rămâne în pronunțare.

Ulterior deliberării,

CURTEA DE APEL

Asupra recursului comercial d e față.

Prin sentința civilă nr. 412/S/17.10.2007 pronunțată de tribunalul Iași - judecător sindic, s-a dispus:

Respinge cererea introductivă formulată de creditorul Textil Producțion SRL cu sediul social în B,-, sector 4 privind deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului - SRL cu sediul în I, ( SA) nr. 17,. 4, cam. 405 Județul

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, verificând cererea introductivă se constată că aceasta nu îndeplinește condiția existenței unei creanțe certe, lichide și exigibile.

Este adevărat că Legea 85/2006 nu cere un titlu executoriu și că, potrivit art. 379 alin. 3 Cod procedură civilă, certitudinea creanței există nu numai atunci când este constatată printr-un titlu executoriu ci și atunci când se constată printr-un înscris sub semnătură privată, emanând de la debitor sau recunoscut de el, însă, în cauză, dovada existenței creanței reclamate este discutabilă, întrucât facturile anexate nu îndeplinesc condiția impusă de art. 46 Cod comercial - aceea de a fi acceptată la plată de pretinsul cumpărător sau recunoscute de el.

Facturile aflate la dosar nu probează un raport juridic între părți, ele purtând doar elemente certe de identificare a creditorului, astfel că sumele din acestea nu reprezintă creanțe certe, lichide și exigibile.

Prin urmare, în lipsa unei creanțe certe, ca una din condițiile necesare declanșării procedurii Legii nr. 85/2006, cererea introductivă urmează a fi respinsă.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs PRODUCTION B, prin reprezentant legal considerând-o nelegală și netemeinică.

În motivarea recursului se susține că instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, căruia i-a schimbat înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia și ca o consecință hotărârea primei instanțe a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.

Recurenta consideră că opinia instanței, potrivit căreia "facturile aflate la dosar nu probează un raport juridic între părți, ele purtând doar elemente certe de identificare a creditorului" este greșită, iar greșeala se datorează faptului că instanța nu a examinat cu atenție aceste facturi din care rezultă fără nici un dubiu elemente certe de identificare nu numai a creditorului, dar și a debitoarei, care apare la rubrica "cumpărător" cu toate datele de identificare, date care se regăsesc întocmai și în contractul de vânzare -cumpărare nr. 339/23.02.2005 depus la dosar, astfel că dacă acestea ar fi fost examinate cu atenție și coroborate unele cu altele, instanța nu ar mai fi ajuns la concluzia greșită, a inexistenței unui raport juridic între părți.

Cât privește existența creanței, reținută de instanță ca fiind discutabilă întrucât facturile nu îndeplinesc condiția impusă de art. 46 Cod comercial, în sensul de a fi acceptate la plată de către cumpărător sau recunoscute de el, este de menționat că potrivit art. 46 din Codul comercial aceasta nu este singura modalitate prin care se probează obligațiile comerciale, printre alte modalități fiind atât proba testimonială prin care autoritatea judecătorească trebuie s-o admită chiar și în cazurile prevăzute de art. 1191 Cod civil, adică atunci când creanța depășește o anumită sumă, respectiv 250 lei, cât și registrele comercianților care pot face proba în justiție între comercianți pentru fapte și chestiuni de comerț (art. 50 din Codul comercial ).

Or, în afară de facturi și contractul de vânzare -cumpărare recurenta a depus la dosar și alte documente contabile, cum este fișa denumită "Analiză facturi cu un partener" în care la rubrica "" apare denumirea societății debitoare - SRL, numărul facturilor emise și valoarea lor în sold, document care, fără putință de tăgadă face parte din registrele comercianților și dovedește existența atât a raporturilor juridice cu debitoarea cât și existența certă a creanțelor.

Apoi, este fără îndoială că facturile depuse la dosar apreciate de instanță ca insuficient de lămuritoare în ce privește existența raporturilor juridice cu debitoarea, constituie, în coroborare cu contractul de vânzare -cumpărare, un început de dovadă scrisă care completată cu proba testimonială și interogatoriul debitoarei, probe pe care instanța în virtutea rolului activ (art. 129 al. (5) Cod procedură civilă) avea obligația să le pună în discuția părților și chiar să le depună din oficiu, cu atât mai mult cu cât reprezentantul societății recurente nu are studii juridice, ar fi condus la aflarea adevărului în cauza cu privire la certitudinea existenței creanțelor recurentei.

Un alt document depus la dosar, dar ignorat de instanță, care dovedește atât raporturile juridice dintre recurentă și debitoare, dar și starea de insolvabilitate a acesteia, este Biletul la Ordin nr. 4 din 5.07.2007 prin care debitoarea a încercat să facă o plată parțială în sumă de 500 lei, dar care a fost refuzat la plată de BRD I din lipsă totală de disponibil.

În drept se invocă disp. art. 312 al. 3 Cod procedură civilă.

Față de aceste motive se solicită admiterea recursului.

Legal citată intimata - I, prin reprezentant legal a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat în baza art. 46 Cod comercial; art. 3 pct. 6 din Legea 85/2006; art. 3679, 299 și următ. Cod procedură civilă.

Analizând motivele de recurs în contextul probelor administrate în cursul judecării cauzei în primă instanță și recurs și având în vedere și conținutul întâmpinării, instanța de recurs constată că recursul este nefondat.

În motivarea acestei soluții, instanța de recurs a reținut că recurenta invocă temeiuri de nelegalitate a hotărârii primei instanțe, prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 din Codul d e procedură civilă care ar justifica modificarea acesteia. Însă recurenta nu face dovada că hotărârea recurată a fost dată cu interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății schimbând nașterea ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia (conform art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă) și nici că hotărârea a fost dată cu încălcarea și interpretarea greșită a legii (conform art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă).

De asemeni, pe fondul cauzei, recurenta -creditoare nu a probat existența condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească obligațiile comerciale, ale debitelor pe care le datorează debitoarea -intimată și în baza cărora a solicitat declanșarea procedurii insolvenței, situație reținută și de prima instanță, care temeinic și legal a reținut că recurenta -creditoare nu a făcut dovada că este îndreptățită să solicite deschiderea procedurii insolvenței, întrucât din înscrisurile depuse nu rezultă o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva patrimoniului debitorului, de peste 30 de zile.

În concluzie, instanța de recurs va respinge recursul și va menține sentința primei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de PRODUCTION B, prin reprezentant legal împotriva sentinței civile nr. 412/S din 17.10.2007 a Tribunalului Iași - judecător sindic, pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 04.02.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

Grefier

Red.

Tehnored.

2 ex.

19.02.2008

tribunalul Iași: - B

Președinte:Cremenițchi Radu
Judecători:Cremenițchi Radu, Șfabu Traian, Gheorghiu Camelia

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 65/2008. Curtea de Apel Iasi