Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 793/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA NR. 793
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2009
PREȘEDINTE: Lotus Gherghină
JUDECĂTOR 2: Doina Lupea
JUDECĂTOR 3: Carmen Mladen
GREFIER: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de creditoarea DGFP O- C, împotriva sentinței nr. 190 din 23.02.2009 pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - debitoare SC SRL PRIN LICHIDATOR INSOLVENȚĂ 2007, având ca obiect procedura insolvenței - închidere procedură.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat și motivat în termenul prevăzut de art. 8 alin 2 din Legea nr. 85/2006, după care:
Curtea, constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.
CURTEA:
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința nr. 190/23.02.2009, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de contencios Administrativ în dosarul nr-, în temeiul art. 131 din Legea privind procedura insolventei, s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitorului SC SRL C, în contradictoriu cu creditoarea Administrația Finanțelor Publice C, județul
Totodată, s-a ispus radierea debitorului SC SRL din Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul O l
În temeiul art. 136 din Legea privind procedura insolvenței, a fost descărcat lichidatorul judiciar Insolvența 2007 C, de orice îndatoriri și responsabilități, iar în temeiul art. 135 din Legea privind procedura insolvenței, s-a dispus notificarea sentinței debitorului, creditorului, Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice O, Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul O l t, precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
S-a dispus plata către lichidatorul judiciar din fondul de faliment constituit în temeiul art. 4 din lege, a sumei de 2066 lei, reprezentând cheltuieli de administrare și lichidare,
Pentru a se pronunța astfel, judecătorul sindic a reținut că, la data de l9.0l.2009, lichidatorul judiciar Insolvența 2007, desemnat să administreze procedura insolvenței debitoarei SC SRL, a solicitat să se dispună închiderea procedurii ca urmare a lipsei bunurilor din averea debitorului.
Instanța a constatat că singurul creditor, DGFP O, nu s-a oferit să avanseze sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor de lichidare; procedura concursuală a fost deschisă prin sentința nr. 93l/ 22.09.2008; s-au întocmit și comunicat notificările în condițiile art. 61 din Legea privind procedura insolvenței.
Totodată, judecătorul sindic a mai constatat că notificarea a fost publicată în Buletinul procedurilor de insolvență nr. 3886/l4.l0.2008, cât și într-un ziar de largă circulație conform art. 61 alin. 3 din Legea privind procedura insolvenței, precum și faptul că raportul final a fost comunicat creditorului, debitorului și afișat la ușa instanței.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea DGFP O - C, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
În esență, recurenta a formulat următoarele critici: raportul lichidatorului judiciar nu este suficient pentru a dovedi lipsa bunurilor, hotărârea instanței trebuind să se bazeze pe documente provenite de la autoritățile care dețin evidența bunurilor mobile și imobile, iar, potrivit atribuțiilor conferite lichidatorului prin art. 25 din Legea nr. 85/2006, se impunea examinarea activității debitorului în raport cu situația de fapt și întocmirea unui raport amănunțit asupra cauzelor și a împrejurărilor care au condus la apariția stării de insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă și supunerea acelui raport judecătorului sindic într-un termen stabilit de către acesta, dar care nu putea depăși 60 de zile de la desemnarea lichidatorului.
Măsura închiderii procedurii a fost apreciată de către recurentă ca fiind prematură, întrucât, pe de o parte, ar fi putut exista posibilitatea ca bunurile să fie sustrase de la urmărire, deci datele din evidența organelor locale să nu exprime realitatea, iar, pe de altă parte, din moment ce nu toate bunurile sunt supuse impozitării, există posibilitatea ca acestea să nu fie identificate de către lichidator.
De asemenea, a apreciat că închiderea procedurii s-a realizat cu aplicarea greșită a legii, fără a se lua în considerare faptul că nu au fost acoperite toate creanțele înscrise la masa credală.
Examinând sentința recurată în raport de motivele de recurs formulate și dispozițiile legale invocate, conform art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat.
Potrivit art. 131 din Legea nr. 85/2006, n orice stadiu al procedurii, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.
Prin urmare, singurele condiții a căror îndeplinire trebuie avută în vedere de judecătorul sindic pentru a închide procedura în temeiul dispozițiilor legale menționate mai sus sunt lipsa sau insuficiența bunurilor din averea debitoarei și refuzul creditoarei de a avansa sumele corespunzătoare acoperirii cheltuielilor administrative.
Cum din raportul depus la dosar de către lichidatorul judiciar INSOLVENȚĂ 2007 C și adresa nr. 8303/13.10.2008 emisă de Primăria C rezultă că debitoarea nu deține bunuri mobile sau imobile, iar creditorii nu au avansat sumele corespunzătoare acoperirii cheltuielilor de procedură, se reține că sunt îndeplinite condițiile legale pentru luarea măsurii de închidere a procedurii.
Prin urmare, Curtea constată că sunt neîntemeiate criticile formulate de recurenta creditoare DGFP O- C referitoare la închiderea prematură a procedurii.
Dat fiind faptul că nu există bunuri urmăribile, nu se întrevede utilitatea continuării procedurii, având în vedere și scopul legii, definit în art.2 din Legea nr.85/2006, respectiv acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență. Apare evident că un asemenea scop nu poate fi atins atunci când se constată inexistența vreunui bun în averea debitorului.
În privința criticilor privind nemenționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă starea de insolvență ce vizează eventualitatea antrenării răspunderii materiale a administratorului social în perspectiva continuării procedurii, se reține că sunt, de asemenea, nefondate.
Pe de o parte se reține că un astfel de raport a fost depus la dosar la data de 24.11.2008, iar din analiza sa rezultă cauzele care au condus societatea în stare de insolvență, iar pe de altă parte se constată că, potrivit dispozițiilor art. 16 alin.1 din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic desemnează, în raport de proporțiile cazului, un comitet format din 3-7 creditori.
Din moment ce singurul creditor al debitoarei SC SRL este recurenta, judecătorul sindic nu a desemnat un comitet al creditorilor. Cum acest comitet nu există, nimic nu a împiedicat creditoarea DGFP O- C să solicite judecătorului sindic să fie autorizată să introducă acțiunea prevăzută de art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006 în cazul în care considera că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de alin.3 al aceluiași articol. În lipsa unei cereri a lichidatorului judiciar sau a unui creditor, judecătorul sindic nu putea proceda din oficiu la verificarea incidenței dispozițiilor privind antrenarea răspunderii materiale a administratorului social.
Totodată, Curtea constată că legea insolvenței are ca scop acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență, dar nu acoperirea integrală a prejudiciului - din acest punct de vedere nefiind aplicabile, în astfel de proceduri, răspunderea civilă delictuală, care obligă la repararea integrală a prejudiciului, ca atare nici DGFP O- C nu poate pretinde acoperirea integrală a creanței.
În consecință, față de considerentele expuse mai sus, urmează ca, potrivit dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, să se respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditoarea DGFP O- C cu sediul în C,--7, județul O, împotriva sentinței nr. 190 din 23.02.2009 pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata - debitoare SC SRL prin lichidator INSOLVENȚĂ 2007 cu sediul în C,- D, 1, 3, județul
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 mai 2009.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
Red - DL/3/ex/
Jud sindic -
Tehnored - DM/17.06.2009
27 Mai 2009
Președinte:Lotus GherghinăJudecători:Lotus Gherghină, Doina Lupea, Carmen Mladen
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
