ICCJ. Decizia nr. 1022/2004. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1022/2004
Dosar nr. 6090/2001
Şedinţa publică din 17 martie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Bucureşti la data de 5 decembrie 2000 sub nr. 10425, reclamanta, SC E.H. SRL Bucureşti, a solicitat instanţei de judecată ca, în contradictoriu cu pârâta SC B.T.T. SA Bucureşti, să pronunţe o hotărâre prin care să dispună obligarea pârâtei la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare a activului vilei A. situată în Costineşti şi la plata de daune cominatorii, în sumă de 500.000 lei pe zi de întârziere, până la îndeplinirea obligaţiei sus-precizată.
În susţinerea pretenţiilor deduse judecăţii, reclamanta invocă faptul că, la 14 mai 1999, a fost încheiat între cele două societăţi comerciale contractul de asociere în participaţiune nr. 230, având ca obiect exploatarea în comun a activului vilei A. cu profil de cazare având o capacitate de 22 de locuri, perioada contractului fiind de 5 ani.
Reclamanta şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale, a realizat investiţii importante şi a înţeles să beneficieze de facilităţile prevăzute de Legea nr. 133/1999.
La data de 1 aprilie 2000, pârâta, în A.G.A., a fost de acord cu vânzarea cu plata în rate a activului menţionat mai sus, stabilind şi preţul de pornire, însă, ulterior, aceasta a refuzat încheierea contractului de vânzare-cumpărare.
Secţia comercială a Tribunalului Bucureşti, prin sentinţa nr. 8635 de la 20 decembrie 2000, a admis acţiunea reclamantei SC E.H. SRL şi a obligat pârâta să încheie cu reclamanta contractul de vânzare-cumpărare cu privire la activul vilelor A.; pârâta a fost obligată la plata către reclamantă a unor daune cominatorii de 500.000 lei pe zi de la data rămânerii definitive a sentinţei de faţă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă reţine dispoziţiile art. 12 alin. (1) lit. i), alin. (2) şi (3), precum şi art. 14 din Legea nr. 133/1999, coroborate cu art. 1073 – 1075 C. civ., considerând întemeiată acţiunea reclamantei, iar privitor la acordarea daunelor cominatorii, acestea din urmă, apreciază prima instanţă, constituie un mijloc juridic de constrângere a debitorului de a-şi executa în natură obligaţia.
Împotriva hotărârii instanţei de fond a declarat apel pârâta SC B.T.T. SA Bucureşti.
Prin Decizia nr. 909 din 25 mai 2001, secţia comercială a Curţii de Apel Bucureşti, a admis apelul pârâtei SC B.T.T. SA şi a schimbat în tot sentinţa atacată, în sensul respingerii ca neîntemeiată a acţiunii.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel, potrivit dispoziţiilor art. 292 C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin OG nr. 138/2000, reţine că sentinţa apelată este greşită, din materialul probator rezultând că reclamanta a acţionat la încheierea contractului de asociere nu cu intenţia directă şi nemijlocită de a presta serviciile menţionate, ci cu aceea de a cumpăra activele imobiliare dobândite în folosinţă, aşa fiind, contractul de asociere neputând constitui un temei, în sensul cerut de lege, pentru a fundamenta vânzarea activelor menţionate.
Totodată, potrivit art. 4 alin. (4) din Legea nr. 133/1999, beneficiază de prevederile acesteia I.M.M.-urile care realizează o cifră de afaceri anuală echivalentă cu până la 8 milioane euro, or, în cauză, nu s-a făcut nici o dovadă în acest sens.
Împotriva deciziei pronunţată în apel a declarat recurs reclamanta SC E.H. SRL Bucureşti, întemeiat pe motivele prevăzute de art. 304 pct. 5 – 9 C. proc. civ.
Recursul reclamantei este întemeiat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Astfel, din actele dosarului se constată că, prin contractul de asociere nr. 230 din 14 mai 1999, reclamanta s-a asociat cu pârâta în scopul exploatării activelor vilei A. amplasate în Costineşti.
Reclamanta şi-a asumat lucrări de investiţii prin contractul încheiat pe care şi le-a executat întocmai.
La 1 aprilie 2000, pârâta SC B.T.T. SA, prin hotărârea A.G.A. nr. 1, şi-a însuşit aportul de evaluare a activelor asociate şi a încuviinţat preţul de vânzare, fiind de acord cu înstrăinarea acestor active către reclamantă, F.P.S.-ul, prin reprezentantul său în A.G.A,. conform adresei nr. 442 din 5 aprilie 2000, şi-a exprimat acordul pentru vânzarea cu plata în rate a activului către reclamantă la preţul stabilit în A.G.A., şi anume, 307.915.000 lei, conform art. 14 alin. (1) din Legea nr. 133/1999.
Potrivit art. 12 alin. (2) din actul normativ sus-evocat, pârâta era obligată ca, în termen de 90 de zile de la data cererii reclamantei, să încheie contractul de vânzare-cumpărare pentru activul ce face obiectul contractului de asociere, obligaţie legală pe care pârâta nu şi-a îndeplinit-o.
Cu privire la acordarea daunelor cominatorii, aceasta nu este condiţionată de existenţa vreunui prejudiciu, iar încasarea lor de către creditor nu este decât provizorie, întrucât, pentru a nu realiza o îmbogăţire fără justă cauză, creditorul va restitui debitorului sumele încasate cu titlu de daune cominatorii, putând păstra numai suma corespunzătoare valorii prejudiciului pe care l-a suferit datorită întârzierii executării sau celui cauzat prin neexecutarea în natură a obligaţiei.
Aşa fiind, pentru considerentele ce preced, Curtea urmează a primi criticile aduse de reclamantă deciziei recurate ca fiind legale şi temeinice şi, în consecinţă, va dispune în sensul admiterii recursului reclamantei, modificării deciziei atacate şi respingerii, ca nefondat, a apelului pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta, SC E.H. SRL Bucureşti, împotriva deciziei nr. 909 din 25 mai 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia comercială, modifică Decizia atacată şi respinge apelul pârâtei SC B.T.T. SA Bucureşti ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 17 martie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1025/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1063/2004. Comercial → |
|---|
