ICCJ. Decizia nr. 1061/2004. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1061/2004
Dosar nr. 8687/2001
Şedinţa publică din 18 martie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 343 din 14 septembrie 2000, Tribunalul Giurgiu a respins acţiunea formulată de reclamanta, Direcţia Silvică Târgovişte, prin care aceasta solicitase instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să oblige pârâta, SC A.N. SA Giurgiu, la plata sumei de 17.378.107 lei cu titlu de preţ pentru diferite materiale de construcţii ce i-au fost livrate.
Pentru a hotărî astfel, instanţa fondului a reţinut că factura fiscală depusă de reclamantă nu poartă semnătura reprezentantului legal al pârâtei.
Apelul declarat de reclamantă şi motivat soluţionat de Curtea de Apel Bucureşti, prin examinarea sentinţei în raport cu prevederile art. 291 alin. (2) C. proc. civ. a fost respins prin Decizia nr. 1247 din 21 septembrie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia V comercială, în dosarul nr. 920/2001, cu aceeaşi motivare – factura emisă de reclamantă nu îndeplineşte condiţiile cerute de art. 46 pct. 3 C. com.
Prin aceeaşi decizie a fost respins şi apelul declarat de Regia Naţională a Pădurilor, reţinându-se lipsa calităţii procesuale a acesteia, deoarece, la fond, părţile litigante au fost Direcţia Silvică Târgovişte şi SC A.N. SA Giurgiu.
Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs Regia Naţională a Pădurilor – Direcţia Silvică Bucureşti.
Prin motivele scrise, întemeiate în drept pe prevederile art. 304 pct. 8; 9; 10 şi 11 C. proc. civ.
O primă critică este aceea că greşit a fost respinsă acţiunea prin care Direcţia Silvică Bucureşti şi Direcţia Silvică Târgovişte, subunităţi ale Regiei Naţionale a Pădurilor, au chemat în judecată SC A.N. SA Giurgiu.
Celelalte critici vizează fondul cauzei, reţinându-se, în esenţă, că acţiunea a fost dovedită, iar instanţele au reţinut greşit că, în lipsa semnăturii pârâtei, factura nu face dovada obligaţiei sale la plată.
Dat fiind că, prin Decizia Curţii de Apel Bucureşti, apelul Regiei Naţionale a Pădurilor a fost respins pentru lipsa calităţii sale procesuale, iar, prin motivele de recurs, soluţia nu este criticată sub acest aspect, nu se vor examina criticile de fond ale deciziei, reţinându-se că, în mod corect, s-a reţinut lipsa calităţii procesuale active a recurentei apelante; astfel că aceasta nu poate promova în cauză nici calea de atac a recursului.
Faţă de considerentele ce preced, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta Regia Naţională a Pădurilor, Direcţia Silvică Bucureşti, împotriva deciziei nr. 1247 din 21 septembrie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 18 martie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 1062/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1059/2004. Comercial → |
---|