ICCJ. Decizia nr. 1303/2004. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.1303/2004
Dosar nr. 2269/2003
Şedinţa publică din 1 aprilie 2004
Asupra contestaţiei în anulare de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 401 din 5 decembrie 2000, Tribunalul Covasna a respins acţiunea formulată de reclamanta, SC S.U.A. SA Sfântu-Gheorghe, împotriva pârâţilor P.F., T.A. şi SC C.O. SA Sfântu-Gheorghe. A fost obligată reclamanta la 600.000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul, în baza înscrisurilor de la dosarul cauzei şi a textelor de lege incidente speţei, a reţinut că, prin protocolul din 18 noiembrie 1994, s-a convenit restituirea de către fosta SC I.S.A. SA a 30 garsoniere din municipiul Sfântu-Gheorghe către SC C.O. SA, recunoscându-i-se acesteia din urmă calitatea de proprietar. S-a stabilit ca pârâta să-şi exercite drepturile ce-i decurg din această calitate şi să nu emită pretenţii pentru perioada anterioară încheierii protocolului faţă de SC I.S.A. SA, astfel încât reclamanta, în calitate de succesoare în drepturi a SC I.S.A. SA, nu poate pretinde că a fost păgubită.
Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei a fost respins, ca nefondat, prin Decizia nr. 24 din 5 aprilie 2001 a Curţii de Apel Braşov.
Şi această hotărâre a fost atacată cu recurs de către reclamanta-apelantă, recurs pe care, însă, nu l-a timbrat, astfel că, prin Decizia nr. 3766 din 2 octombrie 2003, pronunţată de secţia comercială a I.C.C.J. în dosarul nr. 8917/2001, acesta a fost anulat, ca insuficient timbrat.
În fine, împotriva acestei ultime hotărâri, reclamanta-recurentă a formulat contestaţia în anulare prin care susţine că, în mod greşit, i s-a anulat, ca insuficient timbrat, recursul faţă de împrejurarea că a depus la dosarul cauzei copia xerox a ordinului de plată.
În drept, contestatoarea şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 318 pct. 1 C. proc. civ., susţinând că, faţă de existenţa la dosarul cauzei a copiei ordinului de plată de achitare a taxei judiciare de timbru în recurs, instanţa, procedând la anularea recursului ca insuficient timbrat, a săvârşit o greşeală materială.
Critica este neîntemeiată, iar contestaţia în anulare se va respinge, ca nefondată, pentru considerentele ce urmează:
Este adevărat că, la dosarul cauzei, recurenta-contestatoare a depus, la data de 5 martie 2003, în copie xerox O.P. nr. 441 din 28 august 2001, deci, anterior soluţionării recursului. La termenul din 20 martie 2003, instanţa de recurs, constatând că recurenta nu a depus ordinul de plată în original şi că astfel nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, a acordat termen, punându-i în vedere să complinească această lipsă prin depunerea originalului şi stabilind termen la 2 octombrie 2003, deci, peste 6 luni, timp în care dovada solicitată nu a fost depusă iar recurenta nu s-a prezentat pentru judecata recursului, care a fost anulat ca insuficient timbrat. În aceste condiţii nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de art. 318 pct. 1 teza I C. proc. civ., neputându-se susţine că instanţa a pronunţat o hotărâre ca urmare a unei greşeli materiale. Cel mult s-ar putea (teoretic în speţă) susţine că instanţa a comis o greşeală de judecată, care nu poate fi îndreptată pe calea contestaţiei în anulare.
Faţă de considerentele ce preced, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatoarea, SC S.U.A. SA Sfântu-Gheorghe, împotriva deciziei nr. 8917 din 2 octombrie 2003 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia comercială, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 1 aprilie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1357/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1291/2004. Comercial → |
|---|
