ICCJ. Decizia nr. 1357/2004. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.1357/2004
Dosar nr. 1184/2002
Şedinţa publică din 20 aprilie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 12 septembrie 2000, reclamanta, SC T.B. SRL Târgu Cărbuneşti, a chemat în judecată pe pârâta, SC C.R. SA Ploieşti, filiala Craiova, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 248.354.962 lei, actualizată în raport cu rata inflaţiei, reprezentând contravaloare lucrări executate şi neachitate, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă 1709 din 23 ianuarie 2001, Tribunalul Dolj a respins acţiunea reclamantei, reţinând că operează autoritatea lucrului judecat în raport cu sentinţa civilă nr. 948 din 16 iulie 1997, prin care pârâta a fost obligată la plata sumei de 32.906.193 lei contravaloare lucrări.
Curtea de Apel Craiova, prin Decizia civilă nr. 1 din 29 ianuarie 2002, a respins apelul reclamantei, reţinând că dreptul reclamantei de a cere preţul lucrărilor executate până în octombrie 1996, este prescris.
Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătoreşti, reclamanta a declarat recurs, solicitând, în esenţă, admiterea acţiunii sale, exercitate în termen, întrucât recepţia lucrărilor s-a terminat la 28 aprilie 1998, cu ocazia expertizei.
Recursul reclamantei este întemeiat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Trebuie reţinut că, fiind un contract sinalagmatic, contractul de antrepriză şi execuţie lucrări are un obiect dublu, lucrarea executată şi preţul, situaţie în care presupune existenţa obligaţiilor corelative ale părţilor, respectiv, executarea lucrărilor angajate la termen de către anteprenor şi corespunzător, respectiv, preluarea lucrării şi plata preţului în sarcina beneficiarului.
În consecinţă, numai după executarea lucrărilor şi recepţia acestora de către beneficiar se naşte dreptul la acţiune al anteprenorului pentru plata preţului acestora.
În speţă, se constată că, pentru lucrările efectuate în martie 1996 şi neachitate în valoarea pretinsă prin acţiune, aşa cum au fost calculate în dosarul nr. 1481/1997, nu au fost întocmite acte de recepţie, situaţie necontestată de părţi.
Din examinarea expertizei efectuate în dosarul menţionat mai sus, pe care s-au întemeiat şi concluziile instanţelor din soluţiile adoptate în litigiul de faţă, nu rezultă cu certitudine data recepţionării şi a acestor lucrări pentru care s-a introdus acţiunea de faţă.
Expertiza face simple afirmaţii privind recepţia lucrărilor, fără a preciza data şi numărul procesului-verbal de recepţie întocmit de părţile contractante.
De altfel, numai cu prilejul efectuării acestei expertize, desfăşurate în luna aprilie 1998 de către reprezentanţii părţilor, se poate constata că s-a finalizat recepţia lucrărilor în discuţie, situaţie în care, având în vedere data introducerii acţiunii de faţă, aceasta nu este prescrisă în raport cu prevederile Decretului nr. 167/1958, cum greşit s-a reţinut prin hotărârea ce se atacă.
Cum litigiul în cauză s-a soluţionat eronat numai pe excepţii, se impune casarea hotărârii atacate şi examinarea susţinerilor contradictorii ale părţilor, pe fondul pricinii.
Având în vedere cele de mai sus, recursul reclamantei va fi admis, se va casa hotărârea atacată şi se va trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta SC T.B. SRL Târgu Cărbuneşti împotriva deciziei nr. 1 din 29 ianuarie 2002 a Curţii de Apel Craiova, pe care o casează şi trimite cauza, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 aprilie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 1369/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1303/2004. Comercial → |
---|