ICCJ. Decizia nr. 3151/2004. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.3151/2004
Dosar nr. 2323/2004
Şedinţa publică din 30 septembrie 2004
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Secţia Comercială a Tribunalului Maramureş, prin sentinţa civilă nr. 2219 din 18 septembrie 2003, a admis acţiunea municipiului Sighetu Marmaţiei, reprezentat prin primar, cu sediul în Sighetu Marmaţiei, a dispus rezilierea contractului de închiriere nr. 99 din 29 aprilie 2001, încheiat cu pârâta SC E. SRL, cu sediul în Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş, evacuarea acesteia din urmă din spaţiul din Sighetu Marmaţiei, şi obligarea ei la 300.564.898 lei chirie şi penalităţi de întârziere.
Aceiaşi instanţă, prin sentinţa civilă nr. 3148 pronunţată la 24 noiembrie 2003, a admis cererea reclamantei şi a dispus completarea hotărârii de mai sus cu obligarea pârâtei la plata sumei de 300.564.898 lei cu titlul de chirie şi penalităţi de întârziere calculate pe perioada decembrie 2001 – mai 2003 şi în continuare chirie şi penalităţi până la data predării spaţiului.
Apelul pârâtei a fost admis de către secţia comercială şi de contencios administrativ a Curţii de Apel Cluj, prin Decizia civilă nr. 23 pronunţată la 14 ianuarie 2004, desfiinţându-se ambele sentinţe mai sus menţionate şi trimiţându-se cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de apel a reţinut că reprezentantul apelantei nu s-a putut prezenta la dezbateri datorită unor împrejurări independente de voinţa sa, tribunalul refuzându-i nejustificat cererea de repunere a cauzei pe rol şi de amânare pentru a-şi formula apărările, că s-a depus în apel o cerere reconvenţională care nu a putut fi înfăţişată la tribunal şi examinată de acesta datorită refuzului de acordare a unui termen şi că nu s-a verificat susţinerea existenţei unei înţelegeri între părţi privind compensarea contravalorii investiţiilor făcute, cu chiria datorată.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, solicitând respingerea apelului declarat împotriva hotărârilor primei instanţe al căror conţinut derivă din clauzele contractului încheiat între părţi, că modernizările a căror contravaloare a fost pretinsă nu au la bază aprobarea reclamantei, cheltuielile fiind şi voluptorii şi că cererea reconvenţională nu i-a fost comunicată pentru a-şi formula opiniile.
Recursul este nefondat urmând a fi respins ca atare conform art. 312 C. proc. civ.
Pe lângă faptul că motivele invocate nu se înscriu în criticile ce fac obiectul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., invocat de recurentă şi că nu justifică reformarea hotărârii atacate, măsură posibilă doar în limitele expres şi limitativ prevăzute de normele procedurale, ele sunt şi neîntemeiate.
Apelanta a invocat existenţa unei împrejurări mai presus de voinţa sa, care a împiedicat-o să se prezinte la instanţa de fond înaintea închiderii dezbaterilor, propunând şi probe pentru a demonstra cele susţinute.
Instanţa de apel a reţinut ca reală existenţa acestei susţineri, situaţia invocată împiedicând partea să îşi formuleze apărările şi justificând soluţia pronunţată în apel.
Examinarea celorlalte motive, în raport de cele mai sus menţionate, devine inutilă, urmând a fi făcută cu prilejul reluării dezbaterilor în litigiul dedus judecăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul municipiul SIGHETU-MARMAŢIEI, prin primar, împotriva deciziei nr. 23 din 14 ianuarie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 30 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3162/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3131/2004. Comercial → |
|---|
