ICCJ. Decizia nr. 3312/2004. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.3312/2004
Dosar nr. 5908/2001
Şedinţa publică din 6 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta A.N.P.A., Filiala Prahova, a chemat în judecată AF M.C. Floreşti şi M.C., pentru a fi obligaţi aceştia, în solidar, la plata sumelor de 5.372.219 lei, credit nerambursat, 2.390.792 lei, dobândă şi 6.374.138 lei, penalităţi de întârziere.
Tribunalul Prahova, prin sentinţa civilă 1446 din 7 decembrie 2000, a admis acţiunea şi a obligat pârâtele la sumele solicitate de reclamantă.
S-a reţinut că, prin contractul intervenit între părţi, reclamanta s-a obligat să pună la dispoziţia pârâtei îngrăşăminte chimice, să deconteze prestatorului SC A.C. Băicoi costul lucrării după efectuarea recepţiei cantitative şi calitative şi să preia la preţul stabilit de stat cantitatea de produse contractate şi, de asemenea, să suporte cheltuielile de transport, plus efectuarea analizelor aferente recepţiei produselor.
Corelativ, în baza aceluiaşi contract, pârâta s-a obligat să predea la fondurile de consum cantităţile de grâu stabilite prin HG nr. 1/1995 şi nr. 699/1995, în termenul de 10 zile de la recoltare, către cea mai apropiată unitate.
Faţă de probele dosarului, instanţa a considerat că cei doi pârâţi nu şi-au îndeplinit obligaţiile contractuale, înlăturându-se susţinerile acestora din întâmpinare, astfel că s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 969 C. civ. şi art. 1092 C. civ., admiţându-se acţiunea.
Apelurile declarate de pârâţi au fost admise de Curtea de Apel Ploieşti care, prin Decizia 712 din 28 mai 2001, a schimbat în tot sentinţa şi a respins acţiunea.
Pentru a pronunţa această hotărâre, s-a avut în vedere că, contractul 4094/1995 în discuţie, încheiat între reclamanta A.C. SA Băicoi, în calitate de prestator şi AF M.C., ca beneficiar, nu este semnat şi de pârâtul M.C., în nume propriu, ceea ce a condus şi la scoaterea acestuia din cauză de către prima instanţă.
În concluzie, nefiind parte în contract, nu şi-a asumat nici o obligaţie pe care să nu o respecte, motiv pentru care acţiunea nu are temei legal.
În ceea ce priveşte asociaţia, au fost avute în vedere procesul verbal din 27 iunie 1996 şi actul 76534/1997 al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, din care rezulta că producţia de grâu pe 1996, de pe suprafaţa deţinută de pârâtă, a fost calamitată în proporţie de 86%, ceea ce înseamnă că obligaţia de livrare a fost diminuată în această proporţie, pârâta livrând cantitatea rezultată şi chiar în plus cu 2.166 kg. grâu, astfel că nu are nici o culpă contractuală.
Cu privire la dobânzi, acestea, implicit, au fost respinse, pârâta îndeplinindu-şi obligaţiile contractuale.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs reclamanta SC I.L. SA Feteşti, succesoare a reclamantei iniţiale, care, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ., a susţinut, în esenţă:
I Greşit Decizia recurată a reţinut ca parte în proces A.N.P.A. Prahova, când aceasta era dizolvată din 5 aprilie 2000, iar filiala Prahova nu avea calitate procesuală activă, iar pârâtul M.C. a fost scos din cauză, în lipsa citării reclamantei.
II Greşit s-a reţinut forţa majoră în cauză, deoarece actele invocate nu sunt relevante, ele referindu-se la alţi producători şi la alt an agricol, iar actul constatator este tardiv.
Se solicită, în principal, casarea deciziei, cu trimiterea cauzei spre rejudecare şi, în subsidiar, modificarea deciziei şi respingerea apelului.
Recursul este nefondat.
I Sub aspectul prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., nu rezultă care este actul normativ încălcat sau greşit interpretat.
Este adevărat că, prin întâmpinarea depusă la dosar apel, recurenta de acum a cerut introducerea sa în cauză ca succesoare a A.N.P.A. Prahova (reclamanta iniţială), dar, în acelaşi timp, şi asta este de esenţă în calitatea invocată, a formulat apărări şi, pe fondul litigiului, solicitând respingerea acţiunii.
Cu alte cuvinte, nu se poate susţine că a fost privată de dreptul de a se apăra sau că nu a luat cunoştinţă de probele dosarului, mai ales că în întâmpinare se face referire la termenul dosarului, respectiv 14 mai 2001, când procesul s-a judecat pe fond, dar când părţile au fost lipsă.
Mai mult, formularea căii de atac a recursului şi citarea în cauză a SC I.L. SA Feteşti, în calitate de succesoare a A.N.P.A. Prahova, demonstrează că recurenta a figurat în cauză şi nu este vătămată în drepturile sale.
Cu referire la calitatea procesuală a Filialei A.N.P.A. Prahova, se constată că nu s-a invocat o asemenea excepţie, şi nici nu avea cum să o facă chiar reclamanta, când ea a introdus acţiunea, astfel că nu mai poate fi discutată în recurs.
În consecinţă, nu se justifică casarea deciziei, cu trimitere spre rejudecare.
II Nu este incident în cauză art. 304 pct. 10 C. proc. civ., pentru că conţinutul textului vine în contradicţie cu motivarea în fapt a acestuia.
Actele la care se referă recurenta nu au constituit mijloace de apărare ale acesteia, care să nu fi fost analizate.
Dimpotrivă, ele au susţinut apărarea asociaţiei pârâte şi dacă se citesc cu atenţie se constată că se referă la producţia anului 1996, la asociaţia pârâtă, cât şi la cantitatea de grâu livrată, chiar şi în condiţiile calamităţii, astfel că bine au fost reţinute aceste acte la pronunţarea hotărârii recurate.
În ceea ce priveşte tardivitatea actului constatator al pierderilor provocate de factori naturali, nu se arată de recurentă de ce consideră că operează această excepţie, care era termenul în care trebuia făcut, şi care este data la care se raportează.
Simpla enunţare a tardivităţii, nemotivată şi nedovedită, face imposibilă verificarea acestei susţineri, cu atât mai mult cu cât acest act este confirmat prin adresa M.A.A. nr. 76534/1997.
Ca atare, nici unul din motivele de nelegalitate invocate de recurentă nu se constată în cauză, urmând a se respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC I.L. SA Feteşti, împotriva deciziei nr. 712 din 28 mai 2001 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 6 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3313/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3170/2004. Comercial → |
|---|
