ICCJ. Decizia nr. 4020/2004. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 4020/2004
Dosar nr. 9158/2004
Şedinţa publică din 22 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată şi care formează obiectul dosarului nr. 4041/2004 al Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială, reclamanta A.V.A.S. (fost A.P.A.P.S.) Bucureşti, pe cale de ordonanţă preşedinţială în contradictoriu cu pârâta SC C. SA, în temeiul art. 581 C. proc. civ., a solicitat suspendarea provizorie a executării vremelnice a sentinţei civile nr. 2916 din 27 februarie 2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, până la soluţionarea cererii de suspendare formulată în cadrul apelului declarat împotriva sentinţei sus menţionate.
Prin sentinţa comercială nr. 4624 din 6 aprilie 2004, tribunalul a admis excepţia lipsei competenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti. La termenul din 27 mai 2004, conform art. 52 C. proc. civ., au fost admise în principiu cererile de intervenţie accesorie în favoarea pârâtei formulate de SC E. SA şi SC T. SRL mandatar al SC I.V. SA, SC C.D. SA, SC S. SA.
Prin sentinţa comercială nr. 69 din 27 mai 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, a respins, ca nefondată, cererea formulată de reclamanta A.V.A.S. (fostă A.P.A.P.S.) Bucureşti şi a admis cererile de intervenţie în favoarea pârâtei formulate de intervenientele SC E. SA, SC T. SRL mandatar al SC I.V. SA, SC C.D. SA, SC S. SA.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs A.V.A.S. (fostă A.P.A.P.S.) Bucureşti, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, „instanţa ignorând dispoziţiile legale în vigoare în materia privatizării, în special în domeniul postprivatizării", în acest sens fiind menţionată OG nr. 25/2002 privind unele măsuri de urmărire a executării obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societăţilor comerciale, modificată.
Pe aspectele procedurale, recurenta susţine că a respectat dispoziţiile art. 280 C. proc. civ., făcând dovada existenţei cererii de apel prin care, de asemenea, s-a solicitat suspendarea executării sentinţei civile nr. 2916 din 27 februarie 2004 a Tribunalului Bucureşti.
Mai susţine că interesul promovării acţiunii sale este demonstrat şi de atitudinea procesuală a pârâtei SC C. SA, reprezentanta legală prin S.C. P.A. şi/sau L.R. SRL, care a înţeles să renunţe la excepţia lipsei de interes invocată. Aceasta a arătat că au început procedurile de executare, fiind emisă notificarea cu privire la înfiinţarea popririi.
Pentru instituţiile publice implicate în procesul de privatizare, deci şi recurenta, legiuitorul a stabilit un regim juridic diferit pentru promovarea anumitor acţiuni în procesul accelerării privatizării, în aplicarea art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie.
Analizând recursul formulat de reclamanta A.V.A.S. (fostă A.P.A.P.S.) Bucureşti, în raport de criticile formulate, Curtea urmează a-l respinge, ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Recurenta reclamantă este scutită de plata cauţiunii, conform art. 401 din Legea nr. 147/2002. Pentru a fi admisibilă o cerere de ordonanţă preşedinţială, în condiţiile art. 581 C. proc. civ., când instanţa va putea să ordone măsuri vremelnice, în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări, trebuie îndeplinite cumulativ trei condiţii:
- vremelnicia, până la soluţionarea de către instanţă a cererii de suspendare a executării aceleiaşi hotărâri până la soluţionarea apelului;
- urgenţa, în condiţiile în care nu a făcut dovada unui act începător de executare;
- neprejudecarea fondului, din actele depuse la dosar nu rezultă o aparenţă de drept în favoarea reclamantei.
Aceste cerinţe legale, imperative nu se regăsesc în motivarea acţiunii reclamantei, nu rezultă care sunt situaţiile grabnice, investiţiile, cât şi consecinţele unor pagube iminente şi care nu s-ar putea repara. De asemeni, reclamanta prin motivele de recurs vizează fondul cauzei şi nu o cerere investită cu judecarea pe calea ordonanţei preşedinţiale.
Ca atare, cererile de intervenţie accesorie în favoarea pârâtei urmează a fi admise, conform art. 55 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. (fostă A.P.A.P.S.) Bucureşti, împotriva sentinţei nr. 69 din 27 mai 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 22 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5194/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4005/2004. Comercial → |
|---|
