ICCJ. Decizia nr. 4419/2004. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 4419/2004
Dosar nr. 9066/2004
Şedinţa publică din 4 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Judecătoria Sinaia din 20 decembrie 2002, reclamanta SC C.P. SA Ploieşti, i-a chemat în judecată pe pârâţii L.B., L.C., P.G., O.I., B.I., B.F., L.O., L.L.L., B.V., B.M., B.M.B., S.I.B., S.R.M., S.A.M., B.C.M., B.A.F., L.L.N., L.L.A.D., O.M., O.R.C., L.P.C., L.Y., L.G.C., L.G., L.I. şi L.F., solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună evacuarea acestora din imobilul situat în Sinaia şi obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată, pe motiv că acest spaţiu este proprietatea sa, pârâţii îl ocupă abuziv şi refuză să-l elibereze.
Prin sentinţa nr. 210 din 13 martie 2003 pronunţată de Judecătoria Sinaia s-a admis excepţia de necompetenţă materială invocată din oficiu şi şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova, reţinându-se că litigiul este de natură civilă, neevaluabil în bau.
Prin sentinţa civilă nr. 142 din 29 ianuarie 2004, dosar nr. 5137/2003 a Tribunalului Prahova, secţia comercială şi de contencios administrativ, s-a admis acţiunea formulată de reclamanta SC C.P. SA, s-a respins cererea reconvenţională formulată de pârâţi ca neîntemeiată şi s-a dispus evacuarea acestora din imobilul proprietatea reclamantei situat în Sinaia. Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că reclamanta este proprietara imobilului situat în Sinaia. Cu privire la cererea reconvenţională a considerat-o neîntemeiată, deoarece pârâţii nu au dovedit că au încheiat un contract de închiriere cu fostul T.C.M. Prahova, că în prezent nu au contract de închiriere cu SC C. SA şi că nu au plătit chirie.
Împotriva acestei soluţii pârâţii au formulat apel pe ideea că litigiul nu este de natură comercială, fiind civil ce trebuie soluţionat de instanţa civilă.
Au mai susţinut că certificatul de atestare a dreptului de proprietate pe care reclamanta îl posedă asupra terenului pe care se află edificate construcţiile nu înseamnă proprietate. Ca atare, acţiunea în evacuare trebuie respinsă.
Prin Decizia nr. 325 din 27 aprilie 2004, Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâţi, în contradictoriu cu reclamanta SC C.P. SA, împotriva sentinţei nr. 142 din 29 ianuarie 2004, pronunţată de Tribunalul Prahova.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâţii L.B., L.C., P.G., O.I., B.I., B.F., L.O., L.L.L., B.V., B.M., B.M.B., S.I.B., S.R.M., S.A.M., B.C.M., B.A.F., L.L.N., L.L.A.D., O.M., O.R.C., L.P.C., L.Y., L.G.C., L.G., L.I. şi L.F., pentru motive de nelegalitate, fiind dată cu aplicarea greşită a legii, art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Se arată că litigiul este de natură civilă, neîncadrându-se în niciunul din faptele de comerţ prevăzute de art. 3 şi art. 4 C. com., certificatul de atestare a dreptului de proprietate arată că societatea reclamantă este deţinătoarea unei suprafeţe de teren, dar nu face dovada dreptului de proprietate asupra căminelor, ele nefiind înscrise în Cartea funciară ca aparţinând acesteia, în baza unui titlu. Acest certificat nu se încadrează în unul din modurile de dobândire ale proprietăţii prevăzut de art. 644 şi art. 645 C. civ. Clădirile fac parte din domeniul localităţii Sinaia. Potrivit art. 304 pct. 10 C. proc. civ., instanţa nu s-a pronunţat asupra tuturor mijloacelor de apărare ale pârâţilor, ca excepţia inadmisibilităţii acţiunii în evacuare, neexistând raporturi locative între părţi în sensul Legii nr. 114/1996 (republicată).
Prin Decizia nr. 4419 din 4 noiembrie 2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursurile declarate de pârâţii L.B., L.C., P.G., O.I., B.I., B.F., L.O., L.L.L., B.V., B.M., B.M.B., S.I.B., S.R.M., S.A.M., B.C.M., B.A.F., L.L.N., L.L.A.D., O.M., O.R.C., L.P.C., L.Y., L.G.C., L.G., L.I. şi L.F., ca nefondate.
Certificatul din 24 martie 1995 depus de intimata-reclamantă la dosar, atestă dreptul de proprietate al acesteia asupra terenului situat în Sinaia, pe care sunt edificate construcţii cu anexe, ocupate de recurenţii-pârâţi şi care au aparţinut T.C.M. Prahova.
Titlul II „Despre proprietate" C. civ., prin art. 480 arată că „proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi a dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut însă în limitele determinate de lege".
Reclamanta, fiind proprietara terenului este şi proprietara construcţiilor de pe acesta. Aceasta îi conferă dreptul de a uza de acţiunea în evacuare.
Pârâţii nu au făcut dovada existenţei contractului de închiriere pe care susţin că l-au încheiat cu fosta T.C.M. Prahova.
Potrivit art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ., „procesele şi cererile în materie comercială care au o valoare de peste un miliard de lei, se judecă de tribunal". Potrivit dispoziţiilor art. 7 C. com., reclamanta este societate comercială, deci are calitate de comerciant, astfel că potrivit art. 4 şi art. 56 C. com., actele încheiate de aceasta sunt supuse legii comerciale. Faţă de aceste considerente, criticile formulate de recurenţii-pârâţi, întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi pct. 10 C. proc. civ., privind nelegalitatea deciziei recurate, sunt nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de pârâţii L.B., L.C., P.G., O.I., B.I., B.F., L.O., L.L.L., B.V., B.M., B.M.B., S.I.B., S.R.M., S.A.M., B.C.M., B.A.F., L.L.N., L.L.A.D., O.M., O.R.C., L.P.C., L.Y., L.G.C., L.G., L.I. şi L.F., ca nefondate, declarate împotriva deciziei civile nr. 325 din 27 aprilie 2004, a Curţii de Apel Ploieşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 4 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4552/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4184/2004. Comercial → |
|---|
