ICCJ. Decizia nr. 4027/2004. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.4027/2004
Dosar nr. 8084/2001
Şedinţa publică din 26 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 30 octombrie 2000, reclamantul F.P.S. Bucureşti (în prezent A.V.A.S.) a chemat în judecată pe pârâta SC E.J. SA Bucureşti, pentru a fi obligată la plata sumei de 40.217.584 lei, daune moratorii pentru plata cu întârziere a dividendelor pentru anul financiar 1996, calculate la nivelul dobânzilor bonificate ale B.R.D. la depozitele constituite de persoanele juridice pe termen de 1 an şi, respectiv, la nivelul dobânzilor practicate de Trezoreria Statului.
Prin sentinţa civilă nr. 848 din 7 februarie 2001, Tribunalul Bucureşti a respins acţiunea reclamantei.
Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia civilă nr. 974 din 7 iunie 2001, a respins apelul reclamantei, ca nefondat.
Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătoreşti, reclamanta a declarat recurs, solicitând, în esenţă, admiterea acţiunii sale aşa cum a fost formulată.
Recursul este nefondat, pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Din examinarea probatoriilor administrate în cauză, în raport de criticile ce se reiterează prin recursul de faţă, se constată că acestea nu sunt de natură a conduce la casarea hotărârii criticate, întrucât nu sunt îndeplinite nici una dintre situaţiile prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Reclamanta şi-a întemeiat pretenţiile privind dobânzile în discuţie pe art. 43 C. com., care prevede că debitele comerciale, lichide şi plătibile în bani produc dobânda de drept din ziua când devin exigibile.
În consecinţă, cum dividendele sunt sume datorate la sfârşitul anului contabil, calculate pe baza bilanţului anual, când devin exigibile, reclamanta putea solicita dobânzile comerciale.
Este de reţinut, însă, că cererea reclamantei recurente de a-i fi aplicabile dobânzile practicate de societăţile bancare, în cazul contractelor de depozit bancar, nu poate fi primită, întrucât nu are temei legal, acordarea unor astfel de dobânzi fiind admisibilă numai în condiţiile existenţei unui contract de depozit, ceea ce, în speţă, nu s-a dovedit.
Cum, reclamanta ar fi putut să solicite pentru anul financiar 1996 numai dobânzile acordate de organul financiar, pentru sumele existente în contul curent, şi anume, dobânda la vedere practicată de banca ce o deserveşte şi, deşi i s-a pus în vedere să prezinte un calcul al acesteia, nici nu le-a solicitat şi nici nu a dat curs indicaţiilor instanţei, pretenţiile sale apar ca nefondate, soluţiile instanţelor fiind corecte sub acest aspect.
În consecinţă, recursul reclamantei se priveşte ca nefondat şi va fi respins, ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de A.V.A.S. Bucureşti, împotriva deciziei nr. 974 din 7 iunie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă, publică, astăzi, 26 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4028/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4026/2004. Comercial → |
|---|
