Procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. Încheiere prin care s-a respins recuzarea. Cerere de înlocuire a lichidatorului. Recurs. Competenţă materială
| Comentarii |
|
Potrivit art. 7 din Legea nr. 64/1995, competenţa soluţionării recursului formulat împotriva hotărârii privind numirea sau înlocuirea lichidatorului aparţine curţii de apel şi potrivit art. 34 alin. (2) C. proc. civ., încheierea prin care s-a respins recuzarea judecătorului poate fi atacată numai odată cu hotărârea pronunţată asupra fondului, care, în cazul procedurii falimentului, poate fi atacată, de asemenea, numai cu recurs, a cărui soluţionare revine, deopotrivă, curţii de apel. Prin urmare, nu sunt aplicabile dispoziţiile comune ale art. 299 alin. (1), privind soluţionarea recursului de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, nr. 2599 din 15 Septembrie 2004
Prin încheierea nr. 58 din 4 martie 2004, secția comercială și de contencios administrativ a Curții de Apel Suceava, în baza art. 299 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum au fost modificat prin O.U.G. nr. 58/2003, a trimis înaltei Curți de Casație și Justiție, spre soluționare, recursurile declarate de debitoarea SC C. SRL împotriva încheierii din 28 noiembrie 2003 și împotriva încheierii nr. 15 din 15 ianuarie 2003, pronunțate de Tribunalul Botoșani în dosarul de faliment nr. 154/F/2000.
Prin încheierea pronunțată în camera de consiliu de secția comercială și de contencios administrativ a Tribunalului Botoșani la data de 28 noiembrie 2003, s-a respins cererea de recuzare a judecătorului sindic desemnat în cauză, formulată ca urmare a desemnării lichidatorului, iar prin încheierea nr. 15 din 15 ianuarie 2004, pronunțată de judecătorul sindic al Tribunalului Botoșani, s-a respins cererea debitoarei SC C. SRL de înlocuire a lichidatorului SC E.L. SRL desemnat în cauză. Cum competența soluționării recursului formulat împotriva hotărârii pronunțate conform art. 10 lit. c) din Legea nr. 64/1995, republicată (M. Of. nr. 608 din 13 decembrie 1999), în soluționarea cererii de numire sau înlocuire a lichidatorului aparține, potrivit art. 7 din actul normativ, curții de apel și cum, potrivit art. 34 alin. (2) C. proc. civ., încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai o dată cu hotărârea pronunțată asupra fondului, care, în speță, poate fi atacată numai cu recurs, a cărui soluționare revine, deopotrivă, curții de apel, se constată că soluționarea celor două recursuri de către înalta Curte de Casație și Justiție excede competenței sale.
în considerarea art. 3 pct. 2 C. proc. civ., raportat la art. 7 din Legea nr. 64/1995, republicată, în conformitate cu art. 137 alin. (1), art. 159 pct. 2 C. proc. civ., s-a admis excepția de necompetență materială a înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor declarate de debitoarea SC C. SRL împotriva menționatelor încheieri, invocată din oficiu, cu consecința declinării competenței soluționării în favoarea Curții de Apel Suceava, căreia i s-a trimis dosarul, conform cerințelor art. 158 alin. (1) și (3) C. proc. civ.
| ← Societate cu răspundere limitată. Dizolvare. Excludere... | Contract de asigurare. Asigurare obligatorie de răspundere... → |
|---|
