Societate cu răspundere limitată. Excludere asociat. Consecinţe. Aport
Comentarii |
|
Pretenţiile asociatului exclus, privind acordarea unui procent din bunurile societăţii, sunt neîntemeiate, întrucât acesta nu a făcut dovada că a participat cu fonduri proprii la dobândirea acestora. Faptul că asociatul exclus a deţinut procentul respectiv din capitalul social nu-l îndreptăţeşte decât la restituirea aportului, în această proporţie, iar nu la bunurile din patrimoniul social, nedobândite prin aportul său.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, nr. 494 din 10 Februarie 2004
Tribunalul Caraș-Severin, prin sentința civilă nr. 200 din 27 februarie 2001, a admis în parte acțiunea reclamantului L.C. împotriva SC I. SRL și L.E., în calitate de asociat unic, privind cota sa de 50% din capitalul social, ca urmare a excluderii, conform expertizei contabile efectuată în cauză.
Apelul declarat de pârâte a fost admis de Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia civilă nr. 844 din 14 noiembrie 2001, hotărârea primei instanțe fiind schimbată în tot, în sensul respingerii acțiunii. Instanța de control judiciar a reținut că aportul de capital, bunurile achiziționate de societate, spațiu comercial și autoturismul Dacia, au fost realizate din sumele de bani provenind de la pârâtul L.E, așa cum rezultă din probele dosarului (foaie de vărsământ, credit bancar ipotecar etc.).
Reclamantul a declarat recurs, în temeiul art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ., susținând că a participat la capitalul social inițial de 100.000 lei, cu jumătate din această sumă, astfel că, în cazul retragerii, are dreptul la 50% din patrimoniul social, dobândit din veniturile societății. A mai invocat că pârâtul L.E. a fost condamnat penal, la un an închisoare pentru înșelăciune și uz de fals.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 219 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, asociatul exclus din societatea comercială are dreptul la o sumă de bani proporțională cu partea ce se cuvine din patrimoniul social.
Temeinicia pretențiilor trebuie analizată având în vedere aportul personal la dobândirea bunurilor din patrimoniul social. Pretențiile în litigiu, de acordare a unui procent de 50% din bunurile societății. spațiu comercial și autoturismul Dacia, au fost respinse de curtea de apel, întrucât reclamantul nu a făcut dovada că a participat cu fonduri proprii la dobândirea acestora. Dimpotrivă, din probele administrate (inclusiv concluziile expertizei contabile) rezultă că dobândirea bunurilor s-a făcut din sumele de bani ale pârâtului, L.E. Faptul că reclamantul a deținut 50% din capitalul social, îl îndreptățește la restituirea capitalului social în această proporție, iar nu la bunurile din patrimoniul social, care nu s-au dobândit prin aportul său.
în consecință, recursul a fost respins ca nefondat.
← Contracte interdependente. Contract de vânzare-cumpărare.... | Contestaţie la executare. Instanţa competentă → |
---|