ICCJ. Decizia nr. 1194/2005. Comercial
| Comentarii |
|
O.R.C. de pe lângă Tribunalul Neamț, a sesizat instanța de judecată cu cererea formulată de petiționara M.L., pentru radierea punctului de lucru din satul Poiana Teiului, deschis de SC M.C. SRL, cerere pe care au susținut-o în instanță, în aceeași calitate de reclamantă și A.D., A.M., I.M., A.G., A.N. și C.E.
Tribunalul Neamț, prin sentința civilă nr. 1739/ E din 12 august 2003, a admis acțiunea și a dispus radierea mențiunii făcută la Registrul Comerțului, în baza hotărârii asociaților SC M.C. SRL.
împotriva sentinței astfel pronunțată, pârâta a declarat recurs. Curtea de Apel Bacău, prin încheierea din 13 ianuarie 2004, a dispus suspendarea judecății recursului în temeiul dispozițiilor art. 244 pct. 1 C. proc. civ.
Instanța de recurs a considerat că până la soluționarea acțiunii de partaj succesoral care are, printre altele, ca obiect și suprafața de 200 mp teren, pe care se află edificat sediul societății.
împotriva încheierii de suspendare, I.M., A.G. și A.M. au declarat recurs susținând că procesul de partaj se află într-o fază procesuală ce nu permite soluționarea apropiată a acestuia, construcția, sediu al societății, nu aparține masei succesorale așa încât nu există nici o legătură între cele două procese.
Recursul este fondat și va fi admis pentru considerentele ce se vor expune.
Desfășurarea normală a procedurii judiciare poate fi împiedicată din cauza unor împrejurări subiective sau independente de voința părților, care țin în loc judecata până la dispariția acestora.
Dispozițiile art. 244 pct. 1 prevăd o suspendare legală facultativă, când dezlegarea procesului atârnă în totul sau în parte de existența unui drept care face obiectul unei alte judecăți. Pentru a-și produce efectele suspensive soluția procesului celeilalte judecăți trebuie să aibă o înrâurire covârșitoare asupra dreptului dedus judecății.
Prin acțiunea întemeiată pe dispozițiile art. 25 din Legea 26/1990, o parte din coindivizori s-au considerat prejudiciați în anul 2003, pentru mențiunea făcută în registrul comerțului în anul 1996.
Capitolul III al Legii 26/1990, modificată, stabilește condițiile în care se efectuează înregistrările în registru și căile de atac exercitate de persoanele prejudiciate prin înmatriculare sau mențiune; iar instanțele competente au calitatea de a stabili dacă au fost respectate cerințele prevăzute de lege pentru înregistrările efectuate dar și temeiul pentru care persoanele se consideră prejudiciate.
Totodată starea de indiviziune în care se află părțile până la soluționarea irevocabilă a partajului succesoral, conferă fiecărui coindivizor drepturi echivalente emolumentului succesoral.
Pe de altă parte, raporturile comerciale presupun, înainte de toate stabilitate și certitudine; iar acestea nu pot fi asigurate prin suspendarea soluționării statutului juridic al unei societăți comerciale, cu atât mai mult cu cât judecata se reduce la analiza condițiilor cerute pentru efectuarea mențiunilor ori prejudiciul adus terțelor persoane.
Așa fiind, înalta Curte de Casație și Justiție în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ. și 27 din Legea 304/2004 a admis recursul declarat împotriva încheierii din 13 ianuarie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, pe care a casat-o cu trimitere pentru continuarea judecății.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1208/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1145/2005. Comercial → |
|---|
