ICCJ. Decizia nr. 1495/2005. Comercial
| Comentarii |
|
La data de 9 septembrie 2002, reclamanta SC L. SRL Bucov a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză, în contradictoriu cu pârâta SC C. SRL Brașov, instanța de judecată să dispună rezoluțiunea contractului de prestări servicii nr. 147 din 13 iunie 2002 și repunerea părților în situația anterioară, cu actualizarea sumei cu dobânda legală.
în motivarea cererii, reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâta contractul menționat.
Pârâta, în calitate de prestator, și-a asumat obligația organizării și realizării activităților de cercetare privind zăcăminte de piatră naturală în România și să prezinte reclamantei, în calitate de beneficiar, un raport asupra informațiilor dobândite.
Conform contractului, la data de 13 iunie 2002, reclamanta a făcut o plată în avans, în valoare de 47.341.000 lei.
La data de 4 iulie 2002, pe baza unui proces verbal semnat de părți, s-a predat partea scrisă a lucrării și materialul demonstrativ cuprinzând un număr de 19 eșantioane.
Partea scrisă a lucrării nu identifică nici un zăcământ care să fi fost cercetat în conformitate cu prevederile contractului.
Drept urmare, cu referire și la obiectul de activitate al societății comerciale beneficiare și scopul încheierii contractului, reclamanta apreciază că, urmare neidentificării surselor de exploatare, contractul de prestări servicii este parțial neexecutat.
Prin sentința nr. 3534/ C din 5 noiembrie 2002, Tribunalul Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, a respins acțiunea, ca inadmisibilă, reținând că reclamanta nu a urmat procedura prevăzută de art. 7201C. proc. civ.
Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 164/ R din 27 februarie 2003, a admis recursul declarat de reclamantă împotriva hotărârii primei instanțe, a casat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.
Prin sentința nr. 4665/ C din 26 noiembrie 2003, rejudecând în fond după casare, Tribunalul Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, a respins acțiunea.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamanta nu a formulat nici o obiecție, cu privire la îndeplinirea obligațiilor contractuale de către pârâtă, nici la semnarea procesului verbal și nici ulterior. în fine, din probele administrate nu a rezultat existența vreunei clauze esențiale neîndeplinită de către pârâtă.
împotriva hotărârii primei instanțe reclamanta a declarat apel.
Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 102/ Ap din 16 aprilie 2004, a admis apelul declarat de reclamantă și a schimbat în tot sentința atacată în sensul că a admis acțiunea astfel cum a fost formulată.
în motivarea acestei decizii, instanța de control judiciar a reținut că prin contractul de prestări servicii încheiat la data de 13 iunie 2002, pârâta s-a obligat să realizeze o activitate de cercetare privind zăcăminte de piatră naturală, concretizată în informații și eșantioane, ce vor fi predate reclamantei.
Partea scrisă a lucrării și un număr de 19 eșantioane au fost predate reclamantei la data de 9 iulie 2002, pe baza unui proces verbal.
Partea scrisă a lucrării nu identifică nici un zăcământ care ar fi fost cercetat în conformitate cu prevederile contractuale. Acestea sunt identificate generic, fără ca beneficiarul cercetării să poată verifica poziția geografică a zăcămintelor cercetate, în vederea identificării de noi furnizori de materie primă.
Susținerea pârâtei, în sensul existenței unui acord al părților ca indicațiile geografice să fie prezentate codificat în raport, iar datele concrete să fie prezentate oral, pentru păstrarea confidențialității, nu este recunoscută la interogatoriu de către reclamantă și nici dovedită cu alte probe.
Pârâta nu a făcut nici dovada comunicării ulterioare către reclamantă a indicațiilor geografice privind zăcămintele de piatră și marmură, în lipsa cărora furnizării nu pot fi identificați.
Procesul verbal de recepție încheiat la data de 4 iulie 2002 nu cuprinde nici o mențiune cu privire la verificarea calitativă a lucrării, situație în care semnarea procesului verbal de către reclamantă nu o absolvă pe pârâtă de răspunderea derivând din neexecutarea corespunzătoare a contractului.
Or, obligația identificării noilor exploatări de piatră sau marmură este o obligație esențială a cărei neîndeplinire de către pârâtă duce la rezoluțiunea contractului și, pe cale de consecință, la repunerea părții în situația anterioară încheierii acestuia.
împotriva acestei din urmă hotărâri, pârâta SC C. SRL Săcele a declarat recurs, întemeiat pe art. 304 pct. 8, 9 și 10 C. proc. civ.
S-a susținut că instanța de control judiciar a interpretat greșit calculele contractului.
Totodată, în raport de consolidarea prețului în valută, în mod greșit s-a acordat dobânda legală.
în fine, în mod greșit s-a dispus în sensul rezoluțiunii contractului, lipsind o cauză care să îndeplinească condiția posteriorității față de data încheierii acestuia.
în concluzie, pârâta a solicitat admiterea căii de atac exercitate și, în fond, respingerea acțiunii.
Recursul este fondat:
Prin art. 1 pct. 1.1 din contractul de prestări servicii menționat, pârâta s-a obligat să realizeze, pe baza comenzii beneficiarului, o activitate de cercetare privind zăcăminte de piatră naturală din România, ce se va concretiza în informații și eșantioane, pe coordonatele convenite.
Potrivit art. 8 din același contract, reclamanta, în calitate de beneficiar, va prelua de la prestator serviciile executate, operațiune ce se va consemna într-un proces verbal.
Reclamanta a preluat lucrările executate, încheind proces verbal.
Potrivit părții scrise predate beneficiarei, prestatoarea a identificat un număr de șapte cariere în condițiile convenite.
Reclamanta nu a făcut dovada formulării de obiecțiuni la preluarea lucrării și nici executarea acesteia în alte condiții decât comanda pe care trebuia să o emită în acest scop.
Potrivit concluziilor părții scrise predate beneficiarului, prestatoarea s-a obligat ca, în funcție de "calitatea eșantioanelor prezentate și de interesul manifestat " de beneficiară "pentru unele dintre ele" să continue "studierea și demersurile pentru exploatare".
Reclamanta a susținut că, în condițiile date, nu are posibilitatea de a identifica furnizori, fără însă a face dovada că și-a manifestat interesul, dincolo de partea informativă contractată și a solicitat prestatoarei de servicii efectuarea demersurilor de specialitate pentru exploatare.
în raport de situația expusă, rezultă că pârâta și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contractul de prestări de servicii.
Or, rezoluțiunea reprezintă sancțiunea pentru neexecutarea obligației celeilalte părți, din cauze imputabile acesteia, constând în desființarea, cu efect retroactiv, a unui contract sinalagmatic cu execuție imediată.
Cum neexecutarea obligației de către pârâtă nu s-a dovedit în cauză și cu atât mai puțin neexecutarea din culpa acesteia, în mod judicios prima instanță a respins acțiunea.
Admițând recursul și dispunând în sensul admiterii acțiunii, instanța de control judiciar a pronunțat o hotărâre supusă cazului de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., cu referire la art. 1020 C. proc. civ.
în consecință, pentru considerentele ce preced, Curtea a admis recursul și a modificat hotărârea atacată, în sensul că a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantă împotriva hotărârii primei instanțe, pe care a menținut-o.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1477/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1496/2005. Comercial → |
|---|
