ICCJ. Decizia nr. 1507/2005. Comercial
Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Balș, reclamanta SC V.O.T. SRL Vulpeni a chemat-o în judecată pe pârâta SC E. SA C.D.E.E. Balș, sucursala Distribuție Slatina, pentru ca prin hotărârea care se va pronunța să se constate nulitatea absolută a facturilor nr. 2908727, nr. 2908764, nr. 2931497 și nr. 2931534/2003, iar pârâta să fie obligată și la plata cheltuielilor de judecată.
După declinarea competenței de către Judecătoria Balș prin sentința nr. 1436 din 29 octombrie 2003, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina, competentă teritorial.
Prin sentința nr. 60 din 27 ianuarie 2004, Judecătoria Slatina a respins acțiunea reclamantei SC V.O.T. SRL Vulpeni, cu motivarea că facturile a căror nulitate se solicită sunt documente cu caracter fiscal care se supun unei proceduri administrative prevăzute de Legea nr. 82/1991. în continuare instanța a apreciat în raport și de dispozițiile art. 159 C. proc. civ., că litigiul nu este de competența instanțelor judecătorești.
Apelul declarat de reclamanta SC V.O.T. SRL Vulpeni împotriva sentinței nr. 60 din 27 ianuarie 2004, a fost anulat, ca netimbrat, de Curtea de Apel Craiova, prin decizia nr. 269 din 10 iunie 2004, prin care s-a reținut că apelanta a încălcat dispozițiile Legii nr. 146/1997 și ale O.G. nr. 32/1995 întrucât nu a depus taxa de timbru și timbrul judiciar până la termenul fixat de instanță.
Reclamanta a declarat recurs împotriva deciziei pronunțată de Curtea de Apel Craiova, prin care, în esență, a susținut că s-au aplicat greșit dispozițiile legii timbrului, întrucât la dosarul de apel se aflau dovezile de plată, taxele fiind achitate cu respectarea prevederilor art. 11 din Legea nr. 146/1997. Mai consideră recurenta că nu putea fi aplicată sancțiunea prevăzută de art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 câtă vreme dovezile au fost depuse la registratură însoțite și de o cerere de amânare a judecății despre care instanța nu face nici un comentariu.
Recursul este întemeiat.
Din examinarea actelor dosarului de apel rezultă că la data de 9 iunie 2004 a fost înregistrată o cerere formulată de recurentă prin care solicita amânarea judecării apelului însoțită de dovada (chitanța nr. 7851628) achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar pe care instanța de apel nu le-a observat și, ca urmare, a făcut o aplicare greșită a dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 la o situație care nu se încadra în aceste prevederi.
în consecință, s-a constatat că datorită anulării apelului ca netimbrat nu s-a intrat în cercetarea motivelor de apel, potrivit art. 312 alin. (3) C. proc. civ., recursul s-a admis, a fost casată decizia pronunțată în apel, iar cauza a fost trimisă aceleiași instanțe pentru judecarea apelului.
← ICCJ. Decizia nr. 1494/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1512/2005. Comercial → |
---|