ICCJ. Decizia nr. 1482/2005. Comercial

Prin decizia comercială nr. 17 din 6 martie 2003 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, pronunțată în dosarul cu nr. 2172/2002 au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași, SC M.I. SRL, SC P.P.C. SRL, C.N.A.R. - Direcția Apelor Ialomița - Buzău și SC P. SA împotriva sentinței civile nr. 64/2001 a Tribunalului Călărași în contradictoriu cu intimata Primăria comunei A.O., Județul Călărași.

în motivarea deciziei instanța de apel a reținut că, contractul nr. 952 din 2 iulie 1997 și actul adițional întocmit la 27 mai 1998, precum și contractul nr. 608 din 23 decembrie 1997 au fost anulate prin sentința civilă nr. 326/2001 și respectiv sentința civilă nr. 734/1999 pronunțate de Tribunalul Călărași, sentințe rămase irevocabile astfel că nu se justifică promovarea apelurilor.

împotriva deciziei pronunțată de instanța de apel a formulat recurs pârâta SC M.I. SRL invocând motive de nelegalitate respectiv faptul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra excepției privind lipsa calității procesuale pasive și excepției privind autoritatea de lucru judecat.

Prin decizia civilă nr. 165 din 20 ianuarie 2004, pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, în dosarul cu nr. 1257/2003 s-a anulat, ca netimbrat, recursul formulat de pârâta SC M.I. SRL.

Pentru a pronunța decizia, instanța de recurs a reținut că deși legal citat cu mențiunea de a achita suma de 171.000 lei taxă de timbru și suma de 3.000 lei timbru judiciar, recurentul nu și-a îndeplinit obligația legală de a timbra.

Inițial împotriva deciziei pronunțată de instanța de recurs, recurenta a formulat contestație în anulare.

Prin decizia nr. 2706 din 16 septembrie 2004 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, în dosarul cu nr. 2714/2004 s-a respins contestația în anulare ca nefondată.

Pentru a pronunța decizia, instanța a reținut că taxa de timbru și timbrul judiciar au fost depuse după pronunțarea deciziei prin care s-a anulat recursul, ca netimbrat, și deci nu este vorba de o eroare materială.

împotriva deciziei pronunțată de instanța de recurs pârâta a formulat cerere de revizuire susținând că decizia este nelegală și netemeinică, datorită unei erori de fapt, reținându-se în mod greșit că nu a achitat taxa legală de timbru și timbru judiciar însă în drept motivează cererea pe prevederile art. 322 pct. 8 C. proc. civ., care se referă la împiedicarea părții de a se prezenta la judecată și să înștiințeze instanța despre aceasta dintr-o împrejurare mai presus de voința sa.

Examinând cererea de revizuire se constată că în cauză nu sunt întrunite condițiile cerute de prevederile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., care arată că revizuirea unei hotărâri pronunțată de instanța de recurs se poate solicita numai în cazul în care prin hotărârea respectivă s-a evocat fondul cauzei.

Decizia nr. 165/2004 a cărei revizuire se solicită nu a procedat la evocarea fondului, recursul formulat de pârâta SC M.I. SRL a fost anulat ca netimbrat.

Față de considerentele mai sus menționate pe cale de consecință s-a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1482/2005. Comercial