ICCJ. Decizia nr. 2108/2005. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 2108/2005

Dosar nr. 9355/2004

Şedinţa publică din 25 martie 2005

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la data de 23 octombrie 2003 şi precizată la data de 31 octombrie 2003, reclamanta SC I. SRL Bacău a chemat în judecată pârâta SC C. SRL, solicitând obligarea acesteia la restituirea contravalorii acţiunilor şi a patrimoniului cât şi la plata de daune reprezentând pierderile societăţii, drepturile acţionarilor precum şi daune morale administratorului societăţii în cuantum total de 6 miliarde lei.

Prin sentinţa nr. 3126/2003 Tribunalul Bacău a admis excepţia autorităţii de lucru judecată ridicată de pârâtă, a respins capătul de cerere privind obligaţia de a face şi a anulat ca netimbrat cererea privind daunele provocate.

În motivarea soluţiei, instanţa de fond a reţinut că deşi i s-a pus în vedere reclamantei să achite taxa de timbru pentru pretenţiile solicitate, aceasta a refuzat din lipsa fondurilor, solicitând scutirea de plată a acesteia, deşi nu îndeplinea condiţiile unei asemenea solicitări şi a admis excepţia autorităţii de lucru judecat.

Împotriva acestei soluţii a promovat apel reclamanta care că greşit s-a reţinut autoritatea de lucru judecat, deoarece instanţa nu s-a pronunţat pe fondul cauzei, iar pentru timbrarea cererii termenul a fost prea scurt.

Curtea de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Decizia civilă nr. 78 din 30 martie 2004 a admis apelul, a anulat sentinţa civilă nr. 3126 din 19 decembrie 2003 şi a fixat termen pentru soluţionarea pe fond a cauzei.

Pe parcursul soluţionării pe fond a cauzei, apelanta-reclamantă la data de 4 mai 2004 a solicitat scutirea de plată a taxei de timbru în sumă de 88.095.000 lei, întrucât societatea nu dispune de resurse financiare.

Prin încheierea şedinţei publice din 1 iunie 2004, instanţa a respins cererea de scutire a plăţii taxei de timbru, în temeiul art. 78 C. proc. civ.

Ulterior, prin Decizia nr. 139 din 15 iunie 2004, acţiunea reclamantei a fost anulată ca insuficient timbrată.

Cu petiţia înregistrată la data de 16 decembrie 2004, reclamanta a declarat recurs, în termen şi legal timbrat, criticând soluţia instanţei de fond pe aspectul neacordării unui termen în vederea achitării taxei de timbru urmare respingerii cererii de scutire a plăţii acesteia.

Recursul este nefondat.

Criticile formulate se referă la neacordarea de către instanţa de apel în evocarea fondului a unui nou termen de judecată în vederea achitării taxei de timbru, fără a indica un temei legal respectiv una din situaţiile, prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Din actele dosarului rezultă că încă de la data de 4 mai 2004, i s-a comunicat administratorului societăţii recurente cuantumul taxei de timbru, iar în şedinţa publică din 15 iunie 2004 acelaşi reprezentant precizează că societatea este în imposibilitate a achita taxa de timbru, iar cu privire la excepţia netimbrării, lasă la aprecierea instanţei.

În aceste condiţii rezultă că instanţa de apel a făcut o aplicaţiune corectă a dispoziţiilor sancţionatorii prevăzute de art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 situaţie în care văzând dispoziţiile art. 312 C. proc. civ.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamanta SC I. SRL Bacău, împotriva deciziei nr. 139 din 15 iunie 2004 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 25 martie 2005.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2108/2005. Comercial