ICCJ. Decizia nr. 2113/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2113/2005
Dosar nr. 10391/2004
Şedinţa publică din 25 martie 2005
Deliberând asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, reclamanta A.V.A.S. a chemat în judecată pe pârâtele SC M.T.E. SRL şi SC S. SA, solicitând pe calea ordonanţei preşedinţială, suspendarea provizorie a executării silite până la soluţionarea cererii de suspendare a executării silite formulată în cadrul contestaţiei la executare împotriva executării silite pornite de B.E.J. A.M.Ş., în dosarul 292/2004.
În fapt, reclamanta a arătat că în speţă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 581 C. proc. civ., şi anume: urgenţa, în sensul că SC M.T.E. SRL, a făcut demersuri concrete pentru executarea silită a SC S. SA şi până la soluţionarea contestaţiei la executare este posibil să se încheie noi acte de executare cu încălcarea legii; vremelnicia, prin prezenta cerere se solicită suspendarea executării până la soluţionarea suspendării formulate în cadrul contestaţiei la executare; neprejudecarea fondului.
Se mai arată că executarea silită pornită de pârâta creditoare SC M.T.E. SRL este nelegală, întrucât creanţa creditoarei A.V.A.S. este prioritară în raport de creanţele altor creditori, deoarece potrivit art. 61 din OUG nr. 51/1998, dreptul corespunzător creanţei preluate la datoria publică se execută înaintea oricărui alt drept indiferent de natura acestuia sau de data la care a fost constituit, cu excepţia salariilor şi a altor privilegii legale.
Faţă de privilegiul legal al A.V.A.S., orice executare silită pornită de creditori cu rang inferior este lipsită de suport legal.
Se mai susţine că executarea silită este nelegală şi prin prisma prevederilor OUG nr. 40/2004, prin care s-a stabilit o modalitate specială de valorificare a activelor, stocurilor de materii prime, piese de schimb ale debitoarei, prin derogare expres prevăzută în cadrul procedurii de executare silită organizată de A.V.A.S., precum şi destinatarul sumelor încasate de A.V.A.S. în urma valorificării, B.C.R.
Totodată, debitoarea SC S. SA se află în procedura de supraveghere financiară, conform Legii nr. 137/2002, modificată prin OG nr. 208/2002.
În drept, au fost invocate prevederile art. 403, 581 şi 577 C. proc. civ.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin sentinţa comercială nr. 142 din 21 septembrie 2004, a admis cererea de suspendare provizorie a executării silite formulată de reclamanta A.V.A.S. în contradictoriu cu SC S. SA şi SC M.T.E. SRL şi a dispus suspendarea provizorie a executării silite până la soluţionarea cererii de suspendare formulată în cadrul contestaţiei la executare formulată împotriva executării silite pornite de B.E.J. A.M.Ş., în dosarul nr. 292/2004.
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reţinut următoarele.
Potrivit art. 403 alin. (1) C. proc. civ., până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanţa competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţă.
Conform alin. (4) al aceluiaşi articol, în cazuri urgente, preşedintele instanţei poate dispune suspendarea provizorie a executării pe cale de ordonanţă preşedinţială, până la soluţionarea de către instanţă a cererii de suspendare prevăzute de prezentul articol.
Cererea de suspendare provizorie a executării silite trebuie să îndeplinească condiţiile cerute de art. 581 C. proc. civ., şi anume: urgenţa, vremelnicia şi neprejudecarea fondului.
În situaţia prevăzută de art. 403 alin. (4) C. proc. civ., chiar legiuitorul prezumă existenţa caracterului urgent al măsurii, acesta urmând a fi apreciat, în concret, de instanţa de judecată.
Astfel, în speţă, reclamanta motivează urgenţa măsurii având în vedere că executarea silită pornită la cererea creditoarei SC M.T.E. SRL, priveşte bunurile indispensabile desfăşurării activităţii unei societăţi de interes naţional aflată în procedura de administrare specială şi supraveghere financiară în baza HG nr. 158/2004, fapt care ar cauza un prejudiciu insurmontabil, iar în final la paralizarea procesului de privatizare, susţine reclamanta, creditoare.
Totodată, până la soluţionarea contestaţiei la executare, este posibil să se încheie noi acte de executare silită.
Condiţia vremelniciei măsurii este satisfăcută în speţă, prin aceea că suspendarea se dispune provizoriu, până la soluţionarea cererii de suspendare formulată în cadrul contestaţiei la executare.
Cât priveşte neprejudecarea fondului, şi această condiţie este îndeplinită, în prezenta cerere, deoarece instanţa nu soluţionează fondul cauzei, acesta urmând a fi soluţionat în cadrul contestaţiei la executare. Curtea se limitează în a cerceta aparenţa dreptului, care este în favoarea creditoarei A.V.A.S., ce beneficiază de prevederile art. 61 din OUG nr. 51/1998, în sensul că „Dreptul corespunzător creanţei preluate la datoria publică se execută înaintea oricărui alt drept, indiferent de natura acestuia sau de la data la care a fost constituit, cu excepţia salariilor şi a altor privilegii legale, având în vedere faptul că A.V.A.S., ca titulară a unui drept de creanţă preluată la datoria publică, a declarat, la rândul ei, procedura de executare silită anterior creditoarei SC M.T.E. SRL, instituind un sechestru, conform procesului verbal de sechestru încheiat.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a formulat recurs pârâta SC M.T.E. SRL, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.
În esenţă, recurenta a susţinut că executarea silită pornit de SC M.T.E. SRL este săvârşită în stricta conformitate cu prevederile legii, iar suspendarea provizorie a executării silite pe calea ordonanţei preşedinţiale este nefondată.
Se arată că în cauză nu sunt îndeplinite cerinţele art. 981 C. proc. civ., referitoare la urgenţă, vremelnicie şi neprejudecarea fondului.
În consecinţă, recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinţei în sensul respingerii cererii de suspendare provizorie a executării silite.
Reclamanta A.V.A.S. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca fiind lipsit de interes, în raport de împrejurarea că prin sentinţa comercială 207 din 7 decembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a fost soluţionată contestaţia la executare.
Intimata reclamantă a depus la dosar copie de pe sentinţa anterior menţionată.
Examinând hotărârea atacată, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat, pentru considerentele care vor fi arătate în continuare.
Astfel, obiectul cauzei de chemare în judecată l-a constituit solicitarea reclamantei ca pe calea ordonanţei preşedinţiale să se dispună suspendarea provizorie a executării silite până la soluţionarea de către Curtea de Apel Bucureşti a cererii de suspendare a executării silite care forma obiectul dosarului 1927/2004, cerută de A.V.A.S. în cadrul contestaţiei formulate împotriva executării silite pornite de B.E.J. A.M.Ş., în dosarul 292/2004.
Prin sentinţa pronunţată în cauză, a fost admisă cererea de suspendare provizorie, pe calea ordonanţei preşedinţiale, a executării silite începute la cererea SC M.T.E. SRL, asupra patrimoniului SC S. SA.
Suspendarea executării silite dispusă de către instanţa de fond a fost o măsură vremelnică, executarea silită fiind suspendată până la soluţionarea cererii de suspendare formulată în cadrul contestaţiei la executare în dosarul 1927/2004 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Dosarul 1927/2004 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială a fost soluţionat prin sentinţa comercială nr. 207 din 7 decembrie 2004, prin care s-a admis în parte contestaţia la executare formulată de A.V.A.S., în contradictoriu cu SC S. SA şi SC M.T.E. SRL.
Totodată au fost anulate actele de executare încheiate în dosarul 292/2004 al B.E.J. A.M.Ş.
A fost respins ca nefondat capătul de cerere privind întoarcerea executării silite şi repunerea în situaţia anterioară.
Cererea de suspendare provizorie din prezenta cauză a avut un caracter vremelnic şi, totodată, accesoriu, contestaţiei la executare care a fost soluţionată.
Mai mult decât atât, practic, recursul nu mai are obiect atâta vreme cât prin hotărârea menţionată au fost anulate formele de executare, executare a cărui suspendare se ceruse prin acţiunea introductivă.
În consecinţă, în raport de considerentele expuse, Înalta Curte, conform art. 312 C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul formulat de intimata SC M.T.E. SRL.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC M.T.E. SRL Bucureşti, împotriva sentinţei nr. 142 din 21 septembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 25 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2110/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2116/2005. Comercial → |
|---|
