ICCJ. Decizia nr. 2539/2005. Comercial
| Comentarii |
|
Reclamanta SC R. a solicitat obligarea pârâtei SC A. SA Deva la plata sumei de 1.000.000 lei daune cominatorii, începând de la data introducerii acțiunii și până la încheierea contractului de vânzare pentru spațiul comercial situat în Deva, Piața Victoriei, jud. Hunedoara.
Motivându-și acțiunea reclamanta arată că pârâta a fost obligată să încheie contractul de vânzare cumpărare pentru spațiul menționat, prin sentința civilă nr. 137/2003 a Tribunalului Hunedoara dar pârâta refuză să execute hotărârea.
Tribunalul Hunedoara, prin sentința comercială nr. 2132 din 11 septembrie 2003 a respins acțiunea reclamantei reținând că, prin decizia nr. 1130/2003 a fost reziliat contractul de leasing și s-a dispus evacuarea necondiționată.
A fost respinsă cererea reconvențională având ca obiect constatarea încheierii contractului de vânzare.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că, prin sentința civilă nr. 137/2003 a Tribunalului Hunedoara s-a respins acțiunea SC A. SA Deva, împotriva SC R. SRL Deva, privind constatarea nulității absolute a contractului de leasing imobiliar nr. 681/1998 și s-a admis cererea reconvențională, fiind obligată reclamanta să încheie cu pârâta contractul de vânzare cumpărare asupra imobilului situat în Deva, Piața Victoriei.
în recursul SC A. SA Deva, Curtea de Apel Alba Iulia, prin decizia civilă nr. 1130/2003, a admis recursul și a admis cererea subsidiară a SC A. SA, dispunând rezilierea contractului de leasing imobiliar nr. 681/1998 și evacuarea necondiționată a SC R. SRL Deva din imobil. A fost respinsă cererea reconvențională având ca obiect obligarea la încheierea contractului de vânzare cumpărare.
în aceste condiții, ne mai existând nici un temei pentru ca reclamanta din prezenta cauză să solicite obligarea pârâtei la plata de daune cominatorii, soluția este cea de respingere a acțiunii.
împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta susținând că există numeroase litigii între părți, iar decizia nr. 1130/2003 a Curții de Apel Alba Iulia este atacată cu contestație în anulare.
Curtea de Apel Alba Iulia, prin decizia civilă nr. 31 din 3 decembrie 2003 a respins apelul reclamantei reținând că dreptul reclamantei de a cumpăra imobilul s-a stins prin rezilierea contractului de leasing, astfel că nu mai există nici un temei pentru obligarea pârâtei la daune cominatorii, cum corect a reținut instanța de fond.
Decizia a fost atacată cu recurs de către reclamantă care invocă motivele, prevăzute de art. 304 pct. 8, 9 și 10 C. proc. civ.
Se susține că între părți există numeroase litigii având ca obiect un contract de locațiune de gestiune, care nu a fost antamat prin rezilierea contractului de leasing.
Unul dintre litigii, ce formează obiectul dosarului, care se află pe rolul Curții de Apel Alba Iulia și în acel dosar se solicită din nou rezilierea contractului de leasing.
Recurenta consideră că pârâta recunoaște continuarea raporturilor obligaționale și invocă un drept de preemțiune la cumpărarea spațiului.
Se mai arată că evacuarea a fost suspendată astfel că solicitarea de daune moratorii este justificată.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Conform art. 292 alin. (1) C. proc. civ., aplicabil și în cazul recursului, potrivit art. 316 C. proc. civ., nu se poate schimba motivarea cererii în calea de atac, ori recurenta tinde să modifice temeiul acțiunii invocând pentru cererea de obligare la daune cominatorii altă motivare decât cea folosită la fond întrucât sentința nr. 137/2003 a Tribunalului Hunedoara a fost modificată și s-a respins cererea de obligare a părții adverse să încheie contractul de vânzare cumpărare, privind imobilul situat în Deva, Piața Victoriei, dispărând astfel temeiul pe care reclamanta și-a bazat cererea.
Existența altor litigii care privesc alte raporturi juridice stabilite între părți nu are relevanță în cauză atâta timp cât aceste raporturi nu au fost analizate la fond nefiind invocate în acțiunea reclamantei.
Nici faptul că s-a dispus suspendarea evacuării nu poate influența soluția privind obligarea la plata de daune cominatorii pentru neîncheierea contractului de vânzare cumpărare câtă vreme temeiul obligării la încheierea acestui contract a dispărut.
Nu s-au găsit întemeiate motivele de recurs și a fost respins ca nefondat recursul reclamantei.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2613/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2547/2005. Comercial → |
|---|
