ICCJ. Decizia nr. 4100/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.4100/2005
Dosar nr. 11263/2004
Şedinţa publică din 7 iulie 2005
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 4520 din 27 iunie 2000, Tribunalul Bucureşti, secţia comercială, în fond după casare, a admis în parte cererea principală şi cererea reconvenţională, a constatat că pârâta A.P.P.S.R., datorează suma de 789.434 dolari S.U.A., iar reclamanta SC R. SA Bucureşti, datorează suma de 514.104 dolari S.U.A. şi a compensat datoriile reciproce până la concurenţa acesteia din urmă.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin Decizia nr. 193 din 7 mai 2004, a admis apelul declarat de reclamanta SC R. SA, împotriva hotărârii primei instanţe şi a schimbat în parte sentinţa atacată, în sensul că a admis acţiunea principală şi a obligat pârâtele R.A.A.P.P.S. şi R.A.A.P.P.S., sucursala B.N., la plata către reclamantă a sumei de 1.420.330,83 dolari S.U.A., reprezentând contravaloare avans la contractul din 12 octombrie 1991 şi 15 % cotă parte din beneficii.
Prin Decizia nr. 5487 din 9 decembrie 2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială a constatat nul recursul declarat de pârâta A.P.P.S.R., împotriva deciziei nr. 193 din 7 mai 2004 Curţii de Apel Bucureşti.
S-a reţinut că cererea de recurs nu cuprinde menţiunile prevăzute de art. 3021 C. proc. civ., sancţionate cu nulitatea.
Împotriva acestei din urmă decizii pârâta a formulat contestaţie în anulare, susţinând că dezlegarea dată pricinii este rezultatul unei greşeli materiale.
S-a susţinut că în cauză nu erau incidente dispoziţiile art. 3201 C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 195/2004, ulterior pronunţării hotărârii atacate şi declarării recursului.
În fine, instanţa nu a observat că o parte din datele de identificare ale persoanei juridice erau înscrise în declaraţia de recurs, aşa încât contestarea nulităţii acestuia este urmarea unei erori materiale.
În concluzie, pârâta a solicitat admiterea contestaţiei în anulare, anularea hotărârii atacate şi rejudecarea recursului.
Contestaţia în anulare este fondată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Cu referire la aplicarea în timp a legii, este adevărat că principiul activităţii legii priveşte neaplicarea normelor de drept procesual ieşite din vigoare actelor ce se vor efectua după această dată, chiar dacă se referă la o cauză începută sub imperiul legii vechi, neaplicarea legii procesuale noi, cu referire în cauză la art. 3021 modificat ulterior pronunţării hotărârii atacate şi declarării recursului, actelor şi lucrărilor efectuate potrivit legii vechi şi aplicarea legii noi de procedură tuturor actelor efectuate în domeniul procesual, după intrarea ei în vigoare, fără a distinge după cum procesul a început sub imperiul normei vechi sau a celei noi.
Cauza nu poate fi examinată însă sub aspectul acestor critici, întrucât contestaţia în anulare, cale extraordinară de atac fiind, se examinează sub aspectul admisibilităţii, între altele, în raport de cazurile de anulare determinate de legea procesual civilă, între care greşita aplicare a legii nu se regăseşte.
Examinând însă cauza în raport de criticile formulate se constată că dispoziţiile art. 3201 C. proc. civ., cu referire la persoanele juridice, dispune a fi cuprinse, obligatoriu, denumirea şi sediul, iar celelalte elemente de identificare, după caz.
Ori, examinând declaraţia de recurs, se constată că elementele de identificare necesare se regăsesc.
Drept urmare, criticile formulate de contestatoare se constată a fi întemeiate, sub acest aspect, hotărârea atacată fiind supusă cazului de anulare, prevăzut de art. 318 C. proc. civ., cu referire la greşeala materială.
În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Curtea va admite contestaţia în anulare, va anula hotărârea atacată şi va fixa termen pentru judecarea recursului, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite contestaţia în anulare formulată de R.A.A.P.P.S., împotriva deciziei nr. 5487 din 9 decembrie 2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială pe care o anulează.
Fixează termen pentru judecata recursului la data de 22 septembrie 2005.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 7 iulie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4099/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4101/2005. Comercial → |
|---|
