ICCJ. Decizia nr. 4169/2005. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr.4169/2005

Dosar nr. 1559/2005

Şedinţa publică din 21 septembrie 2005

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa comercială nr. 270/ F din 16 martie 2004 a Tribunalului Ialomiţa, secţia civilă, s-a admis cererea formulată de reclamanta A.V.A.S. Bucureşti, împotriva pârâtului I.G., domiciliat în Feteşti, jud. Ialomiţa şi, în consecinţă, a fost obligat să efectueze demersurile pentru obţinerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor aflate în administrarea SC C. SA Slobozia, să efectueze investiţiile aferente anului 2000, în sumă de 5 milioane lei, şi la daune cominatorii, în cuantum de un milion lei pentru fiecare zi de întârziere, de la data rămânerii definitive a hotărârii şi până la îndeplinirea obligaţiilor.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâtul I.G., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin Decizia nr. 167 din 9 martie 2005, Curtea de Apel Bucureşti a admis apelul şi a schimbat în tot sentinţa atacată, în sensul că a respins acţiunea reclamantei, ca nefondată.

Pentru a pronunţa această hotărâre, curtea de apel a reţinut că pârâtul şi-a îndeplinit obligaţia de a face demersurile necesare pentru clarificarea situaţiei juridice a terenurilor ce au făcut obiectul contractului de privatizare şi că a făcut la societatea comercială privatizată o investiţie mai mare decât cea la care s-a angajat iniţial.

Împotriva acestei decizii a declarat, în termen legal, recurs A.V.A.S., solicitând admiterea recursului şi modificarea deciziei atacate în sensul respingerii apelului şi menţinerii sentinţei instanţei de fond ca temeinică şi legală.

În motivarea recursului, întemeiat în drept pe prevederile art. 304 pct. 9, se susţine că instanţa de apel a încălcat şi aplicat greşit prevederile art. 969, 970, 1066 şi 1073 C. civ. Astfel pârâtul nu şi-a îndeplinit obligaţia asumată prin art. 7 clauza 7.6 din contractul de privatizare privind întreprinderea în termen de 60 de zile a demersurilor necesare pentru obţinerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, iar în privinţa obligaţiei de a investi în societatea privatizată, investiţia nu s-a finalizat deoarece pârâtul a distribuit suma spre obiective imposibil de realizat datorită restructurării societăţii.

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte constată că acesta este nefondat.

Instanţa de apel a făcut o corectă aplicare a legii şi nu a încălcat nici una din dispoziţiile legale invocate de reclamantă în recursul său. În mod corect curtea de apel a reţinut că pârâtul şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale asumate prin contractul de privatizare atât în ce priveşte demersurile pentru obţinerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate cât şi în ceea ce priveşte efectuarea investiţiilor la societatea privatizată.

Corect s-a reţinut îndeplinirea primei obligaţii contractuale de către pârât prin demersurile în urma cărora s-a dovedit că terenurile în cauză nu s-au aflat niciodată în administrarea directă a societăţii comerciale privatizate şi prin chemarea în judecată a C.L.M.S. şi C.L.M.A., pentru clarificarea situaţiei juridice a terenurilor.

În ce priveşte cea de-a doua obligaţie contractuală chiar reclamanta recunoaşte efectuarea investiţiei la nivelul contractului, şi chiar mai mare, şi ea, pe bună dreptate, a fost apreciază de instanţă ca îndeplinită, chiar dacă nu a fost efectuată şi la secţia Amara, întrucât această secţie a fost vândută.

Faţă de cele de mai sus Înalta Curte, urmează ca în temeiul art. 312 C. proc. civ., să respingă recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. Bucureşti, împotriva deciziei nr. 167 din 9 martie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 21 septembrie 2005.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4169/2005. Comercial