ICCJ. Decizia nr. 4136/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 4136/2005
Dosar nr. 594/2005
Şedinţa de la 20 septembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 2362/ E din 6 octombrie 2003 Tribunalul Iaşi a admis acţiunea formulată de reclamanta SC C.E.T.I. SA Iaşi în contradictoriu cu pârâtul S.C.J.U.S.S. Iaşi şi a obligat pârâtul la plata sumei de 470.138.023 lei majorări de întârziere la plata facturilor de energie electrică şi la plata sumei de 18.097.760 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a ţinut seama că în contractul bilateral încheiat între părţi s-a prevăzut clauză penală şi de faptul că pârâtul a plătit cu întârziere facturile emise de reclamantă pentru energia termică consumată.
Apelul declarat de pârâtă împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond a fost admis în parte de Curtea de Apel Iaşi, care prin Decizia nr. 248 din 16 iulie 2004, a schimbat în tot sentinţa instanţei de fond în sensul că a obligat pârâtul la 18.097.760 lei cheltuieli de judecată şi a respins acţiunea reclamantei pentru majorările de întârziere, reţinând că pârâtul fiind instituţie bugetară beneficiază de prevederile OG nr. 37/2004; prin această ordonanţă de guvern i-au fost anulate penalităţile şi majorările de întârziere.
Împotriva acestei din urmă hotărâri, reclamanta SC C.E.T.I. SA Iaşi a declarat recurs motivat în drept pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţinând că instanţa de apel a aplicat greşit dispoziţiile OG nr. 37/2004, întrucât aceste majorări nu au caracterul de daune moratorii.
Recursul reclamantei este nefondat.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului rezultă că între părţile în proces s-a încheiat contractul de furnizare de energie termică ce obliga reclamanta să furnizeze energie termică pârâtului, cu obligaţia consumatorului de a achita preţul în termen de 5 zile de la înregistrarea facturii, cu clauză penală de plată a majorărilor de 0,2 % pentru fiecare zi de întârziere.
Durata acestui contract s-a prelungit prin acte adiţionale succesive.
Întrucât la judecarea cauzei în faţa instanţei de fond s-a dovedit că pârâtul datorează cu titlu de majorări de întârziere suma de 470.138.023 lei şi având în vedere clauza penală din contractul dintre părţi şi prevederile art. 969 C. civ., pârâtul a fost obligat la plată, dar, situaţia s-a schimbat în timpul judecării în apel a pricinii.
Rezultă din actele dosarului că până la data de 30 iunie 2004 pârâtul a achitat contravaloarea facturilor de energie termică.
În timpul judecării în apel a cauzei s-a emis OG nr. 37/2004, privind măsuri de diminuare a arieratelor în economie, care la art. 1 alin. (4) a prevăzut că beneficiază de anularea penalităţilor şi majorărilor de întârziere persoanele juridice care plătesc integral contravaloarea facturilor reprezentând obligaţiile curente şi restante pentru consumul de energie electrică, energie termică, apă şi gaze naturale până la 30 iunie 2004.
Cum pârâtul s-a încadrat în aceste cerinţe legale, corect instanţa de apel prin admiterea apelului pârâtei şi schimbarea în parte a sentinţei pronunţată de instanţa de fond, a respins acţiunea reclamantei pentru pretenţiile legate de majorările de întârziere şi a menţinut numai obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.
Aşadar instanţa de apel a dat o interpretare corectă prevederilor OG nr. 37/2004 menţionate în context, iar recursul reclamantei, întrucât nu este fondat, în baza prevederilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC C.E.T.I. SA Iaşi, împotriva deciziei nr. 248 din 16 iulie 2004 a Curţii de Apel Iaşi, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 20 septembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4133/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4147/2005. Comercial → |
|---|
