ICCJ. Decizia nr. 4315/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.4315/2005
Dosar nr. 11085/2004
Şedinţa publică din 28 septembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 1384/ C din 16 iunie 2004, Tribunalul Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis cererea reclamantei SC A.E. SA, în contradictoriu cu pârâţii SC K.C. SRL; C.C., G.N. şi a constatat nulitatea contractului de cesiune părţi sociale şi actului constitutiv al SC I. SRL autentificate la 9 mai 2003 al notarului public I.F., nulitatea procurii speciale dată de G.N. mandatarei P.M.I. şi nulitatea actului adiţional la statutul şi contractul de societate al SC I. SRL autentificate la 2 mai 2003 şi, respectiv, 16 mai 2003.
Prin aceeaşi hotărâre, instanţa de fond a dispus radierea din registrul comerţului a menţiunilor privind modificările operate prin actele autentice anulate şi a obligat pârâţii la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva hotărârii primei instanţe pârâţii au declarat apel.
La termenul din 11 noiembrie 2004, fixat pentru judecarea apelului, instanţa de control judiciar a respins cererea intimatei-reclamante privind suspendarea judecării cauzei, în baza art. 244 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că nu sunt îndeplinite condiţiile textului menţionat, invocat de intimată ca temei al cererii, întrucât din adresa depusă la dosarul cauzei nu rezultă că s-a început urmărirea penală pentru o infracţiune ce are legătură cu cauza.
Împotriva acestei încheieri, intimata-reclamantă a declarat recurs, susţinând că în mod greşit s-a reţinut că infracţiunea pentru care s-a început urmărirea penală nu are legătură cu cauza.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Este de observat, sub un prim aspect, că suspendarea facultativă întemeiată pe dispoziţiile art. 244 C. proc. civ., vizează chestiuni prealabile, care pot avea o influenţă hotărâtoare asupra dreptului dedus judecăţii.
În particular, suspendarea judecăţii în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 2 din acelaşi cod este condiţionată de prezentarea de către partea interesată a unor dovezi din care să rezulte că existenţa infracţiunii, cu privire la care s-a început urmărirea penală, ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluţiei ce urmează să se pronunţe în cauza supusă suspendării.
Ori, intimata-reclamantă nu a făcut dovada începerii urmăririi penale sub aspectul unei infracţiuni ce are legătură cu cauza şi, pe cale de consecinţă, are o înrâurire hotărâtoare asupra soluţiei ce ar urma să se dea.
Drept urmare, în mod judicios instanţa de control a respins cererea de suspendare a judecării apelului, aşa încât încheierea atacată nu este supusă nici unuia din cazurile de nelegalitate conceptualizate prin art. 304 C. proc. civ.
În consecinţă, Curtea va respinge recursul declarat de reclamantă, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC A.E. SA, împotriva încheierii din 11 noiembrie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, în dosarul nr. 1067/2004.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 28 septembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4313/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4317/2005. Comercial → |
|---|
