ICCJ. Decizia nr. 4401/2005. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 4401/2005

Dosar nr. 559/2005

Şedinţa de la 30 septembrie 2005

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 28 mai 2004 SC M.C. SRL, a solicitat încuviinţarea executării silite prin oricare din formele de executare asupra bunurilor debitorului C.T. până la concurenţa sumei de 5.206.000 lei, depunând ca dovadă sentinţa comercială nr. 1225 din 13 decembrie 2003 a Tribunalului Ialomiţa.

Judecătoria Urziceni prin încheierea pronunţată în Camera de Consiliu din 1 iunie 2004, a admis cererea şi a încuviinţat executarea silită reţinând că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 3731 C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri a promovat apel C.T. şi A.I. în motivarea căruia s-a susţinut că sentinţa comercială nr. 1225 din 13 decembrie 2003 a Tribunalului Ialomiţa nu este titlu executoriu în ce priveşte primul capăt de cerere întrucât a fost pronunţată cu privire la o cerere în constatarea unui drept de superficie, această hotărâre nefiind susceptibilă de a fi pusă în executare potrivit art. 372 şi art. 3731 C. proc. civ.

De asemenea susţine că sentinţa respectivă nu conţine datele de identificare ale imobilului asupra căruia s-a constatat dreptul de superficie.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin Decizia nr. 576 din 9 decembrie 2004 a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a lui A.I. şi a respins ca nefondat apelul promovat de C.T.

În motivarea soluţiei, instanţa de control judiciar a reţinut că A.I. nu a avut calitatea de parte în procesul în care s-a pronunţat încheierea apelată, iar pe de altă parte a reţinut că sentinţa a cărei executare s-a solicitat are şi dispoziţii susceptibilă de a fi aduse la îndeplinire prin executare silită.

Cu petiţia înregistrată la data de 2 februarie 2005 C.T. a declarat recurs împotriva soluţiei instanţei de apel criticile vizând aspecte de nelegalitate potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Astfel se susţine că prin cererea de executare silită a solicitat punerea în executare a sentinţei comerciale nr. 576 din 9 decembrie 2004, prin punerea în posesie asupra imobilului din localitatea Moviliţa, jud. Ialomiţa precum şi asupra unei suprafeţe de teren de 2.000 m.p. şi nicidecum asupra întregului titlu acordându-se mai mult decât s-a cerut.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 372 C. proc. civ., executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori al unui alt înscris care, potrivit legii constituie titlu executoriu.

În speţă titlul executoriu l-a constituit sentinţa comercială nr. 1225 din 13 decembrie 2003, care conţine atât dispoziţii susceptibile executării silite cât şi nesusceptibile de executare.

Titlul executoriu reprezintă un tot unitar şi nu se poate încuviinţa executarea parţială, chiar dacă creditorul nu s-a referit la titlul executoriu în integralitatea sa.

Este adevărat că sentinţa în cauză are dispoziţii nesusceptibile de a fi aduse la îndeplinire prin executare silită numai că, aşa cum a reţinut şi instanţa de apel, acestea nu pot să priveze asupra dreptului pe care creditoarea l-a dobândit de a cere executarea silită, titlul executoriu neputând fi scindat.

De altfel motivele de recurs exced cadrului executării silite, constituind motive ce ţin de calea contestaţiei la executare.

Faţă de cele arătate, Înalta Curte reţine că în speţă soluţia pronunţată este legală situaţie în care văzând dispoziţiile art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de debitorul C.T., împotriva deciziei nr. 576 de la 9 decembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, ca nefondat.

Obligă recurenta la 10.000.000 lei cheltuieli de judecată către intimata SC M.C. SRL Bucureşti.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 30 septembrie 2005.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4401/2005. Comercial