ICCJ. Decizia nr. 4613/2005. Comercial
Comentarii |
|
Prin sentința nr. 568/ E din 21 iunie 2004, Tribunalul Iași a respins acțiunea formulată de reclamanta SC Z. SRL Iași în contradictoriu cu pârâtele SC A.I. SRL Iași și SC S. SRL București.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul în baza înscrisurilor de la dosar și a actelor normative incidente cauzei a reținut că prin contractul autentificat la 23 februarie 2004 la B.N.P. P., reclamanta a vândut pârâtei SC A.I. SRL fondul de comerț destinat comerțului de produse farmaceutice din Iași, Str. Vitejilor, la prețul de 650.000.000 lei.
în aceeași zi pârâta cumpărătoare a revândut același fond de comerț pârâtei SC S. SRL București, prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat la 23 februarie 2004, la prețul de 670.000.000 lei, deși prin contractul încheiat cu prima pârâtă se inserase clauza 7.1 potrivit căreia cumpărătoarea nu putea înstrăina bunul fără acordul său.
Instanța a reținut ca nulă afirmația numai că sancțiunea stabilită de părți pentru încălcarea respectivei clauze era rezilierea contractului de drept fără punerea în întârziere a ipotecii astfel că nu constituie motiv de nulitate.
împotriva sentinței a declarat apel reclamanta care a criticat sentința considerând că instanța de fond a interpretat greșit clauza cuprinsă la art. 7.1 din contractul inițial de vânzare - cumpărare.
Prin decizia nr. 45 din 21 martie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Iași, a fost admis apelul reclamantei schimbată sentința în sensul că a fost admisă acțiunea reclamantei și s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare încheiat de cele două pârâte la 27 ianuarie 2004.
împotriva deciziei au declarat recurs pârâtele SC S. SRL și SC A.I. SRL.
De menționat că prima recurentă a depus în termen legal după casarea deciziei Curții de Apel Iași, completarea la motivele de recurs.
Ambele recurente au criticat pentru nelegalitate și netemeinicie decizia Curții de Apel Iași în principal pentru greșita interpretare a clauzelor contractului de vânzare dintre prima recurentă și reclamanta intimată interpretare care a condus instanța la concluzia nulității acestui contract fără a se stabili cauza de nulitate.
întrucât prin recursul său recurenta SC S. SRL a ridicat și excepția de ordine publică a nelegalei timbrări a apelului de către reclamantă și cererea s-a timbrat cu timbre fiscale pentru achitarea unei taxe judiciare de timbru mai mare de 30.000 ROL, prin încălcarea dispozițiilor imperative prohibitive ale art. 33 din Legea nr. 146/1997, Curtea consideră că acest motiv este prevalent față de motivele de nelegalitate invocate pe fondul cauzei.
Constatând că susținerea recurentei a fost întemeiată (dosarul Curții de Apel Iași, aflându-se atașate timbre fiscale (neanulate) în valoare de 57.000 lei, a admis excepția netimbrării legale a apelului de către apelanta SC Z. SRL Iași, și în consecință s-au admis ambele recursuri pe această excepție s-a casat decizia Curții de Apel Iași nr. 45/2005 și s-a trimis cauza pentru rejudecare la aceeași instanță.
← ICCJ. Decizia nr. 5146/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4132/2005. Comercial → |
---|