ICCJ. Decizia nr. 4688/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.4688/2005
Dosar nr. 10956/2004
Şedinţa publică din 13 octombrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, reclamantele SC P.C.I. SRL Oituz şi I.G. Germania, au chemat în judecată pârâtele A.P.A.P.S. şi A.A.B. SA, solicitând obligarea pârâtei A.P.A.P.S. la restituirea garanţiei bancare în sumă de 5.055.560.000 lei executată în baza scrisorii de garanţie bancară din 27 septembrie 1992, întrucât A.P.A.P.S. a revocat oferta de vânzare acţiuni SC U.A.S. SA Bucureşti.
În subsidiar, reclamantele au solicitat repunerea părţilor în situaţia anterioară executării scrisorii de garanţie menţionată şi obligarea A.P.A.P.S. la continuarea negocierilor şi finalizarea vânzării pachetului de acţiuni.
Prin sentinţa comercială nr. 3014 din 2 martie 2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, în dosarul nr. 7303, instanţa a respins ca neîntemeiată excepţia inadmisibilităţii primului capăt de cerere şi a lipsei de interes şi pe fond, a respins acţiunea ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa sentinţa, instanţa de fond a reţinut în primul rând că procedura concilierii prealabile a fost efectuată potrivit dispoziţiilor art. 7201 C. proc. civ. şi cerinţa legală ca interesul să fie născut şi actual a fost îndeplinită.
De asemeni s-a reţinut că potrivit art. 34 alin. (1) şi (2) lit. a) şi b) din HG nr. 577/2002, privind Normele Metodologice de aplicare a OUG nr. 88/1997, modificată şi completată şi Legea nr. 137/2002, garanţia de participare nu se restituie ofertantului selectat şi că reclamantele având această calitate, dezinteresându-se de stadiul negocierilor şi procesul de privatizare al SC U. SA, au determinat pe A.P.A.P.S. să execute scrisoarea de garanţie apreciind atitudinea reclamantelor ca o revocare tacită a ofertei.
Împotriva sentinţei au formulat apel reclamantele care au criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin Decizia comercială nr. 410 din 1 octombrie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, în dosarul nr. 967/2004 apelul formulat de reclamante a fost respins ca nefondat.
Reclamantele au declarat recurs.
În primul motiv de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., s-a susţinut că Decizia recurată s-a pronunţat cu aplicarea greşită a legii, în speţă făcându-se o aplicare a prevederilor instituţiei ofertei urmată de acceptare aşa cum este reglementată de C. com. şi de actele normative conexe privatizării.
S-a arătat că din probele aflate la dosar rezultă că la oferta din 28 noiembrie 2002, reclamantele nu au primit nici o acceptare şi nu au fost declaraţi ofertanţi selectaţi în interiorul termenului de valabilitate al ofertei de vânzare acţiuni, respectiv de cumpărare, iar la data emiterii invitaţiei, fax din 4 decembrie 2002, comisia de negociere nu avea mandat să negocieze sau să semneze contractul de vânzare-cumpărare acţiuni.
În al doilea motiv de recurs formulat pe prevederile art. 304 pct. 10 C. proc. civ., recurentele au susţinut că instanţa de apel nu a apreciat corect probele depuse de părţi la dosarul cauzei.
S-a solicitat admiterea recursului aşa cum a fost formulat, casarea deciziei pronunţată de instanţa de apel şi a sentinţei pronunţată de instanţa de fond şi pe fond, admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.
Criticile formulate nu sunt fondate.
La data de 12 august 2002 prin anunţul de vânzare intimata A.P.A.P.S. a oferit spre vânzare pachetul de acţiuni deţinut de SC U.A.S. SA, vânzare care urma să aibă loc prin negociere pe bază de oferte finale, îmbunătăţite şi irevocabile.
Consorţiul format din cele două recurente a fost singurul ofertant.
La data de 9 octombrie 2002, Comisia de negociere constatând că din documentele prezentate nu rezultă îndeplinirea în totalitate de către ofertant a criteriilor de precalificare, conform prevederilor art. 35 alin. (2) şi (3) şi art. 36 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 577/2002 a hotărât eliminarea ofertantului şi s-a decis republicarea anunţului şi reluarea procedurii de privatizare în cadrul termenului prevăzut de art. 7 din Legea nr. 137/2002.
Din nou recurentele s-au prezentat ca ofertant unic.
După mai multe runde de negocieri prin hotărârea din 28 noiembrie 2003, A.P.A.P.S. a aprobat mandatarea comisiei de negociere pentru finalizarea negocierilor şi încheierea contractului de vânzare-cumpărare acţiuni cu recurentele.
Comisia de negociere în baza mandatului acordat a intrat în consorţiul format din cele două recurente prin fax trimis la data de 4 decembrie 2992 la sediul A.P.A.P.S. pentru ziua de 5 decembrie 2002, pentru finalizarea negocierilor şi semnarea contractului.
Recurentele nu au răspuns invitaţiei, nu s-au prezentat la negocieri în ziua stabilită şi nu au înştiinţat despre o eventuală imposibilitate de prezentare şi nici nu au propus o altă dată pentru întâlnire.
Deşi cunoşteau termenul limită de valabilitate a ofertei de vânzare, 8 februarie 2003, recurentele, până la această dată nu au efectuat nici un fel de demers menit să ducă la finalizarea procesului de negociere.
În perioada 28 noiembrie 2002 - 8 februarie 2003, recurentele nu au mai comunicat cu A.P.A.P.S., nu s-au mai interesat de stadiul procedurii de privatizare, atitudine care a generat imposibilitatea intimatei de a încheia procesul verbal prevăzut de dispoziţiile art. 44 alin. (6) din Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 577/2002.
În acest context în mod legal atât instanţa de fond cât şi instanţa de apel au reţinut culpa recurentelor reclamante în nefinalizarea procesului de negociere şi de semnare a contractului de vânzare cumpărare de acţiuni şi a considerat atitudinea pasivă a acestora drept o revocare tacită a ofertei de cumpărare şi, implicit un refuz tacid de semnare a contractului, situaţie în care s-a reţinut că în mod corect s-a făcut aplicarea prevederilor art. 34 alin. (2) lit. a) şi b) din HG nr. 577/2002, text de lege în baza căruia a fost executată scrisoarea de garanţie bancară pentru suma de 5.055.500.000 lei.
Referitor la al doilea motiv de recurs întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 10 C. proc. civ., recurentele au precizat că nu îl mai susţin.
De menţionat că pct. 10 din art. 304 C. proc. civ., a fost abrogat prin dispoziţiile Legii nr. 219/2005.
Din considerentul mai sus menţionat rezultă că în cauză nu subzistă nici unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., care pot duce la modificarea sau casarea deciziei recurate şi în consecinţă, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul formulat urmează a fi respins ca nefondat.
În baza prevederilor art. 274 C. proc. civ., urmează a fi obligate recurentele la plata sumei de 14.280 lei noi (142.800.000 lei vechi) către intimată cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorar de avocat conform chitanţei de la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantele SC P.C.I. SRL Oituz şi I.G. Germania, împotriva deciziei nr. 410 din 1 octombrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
Obligă recurentele să plătească intimatei A.V.A.S. Bucureşti suma de 14.280 RON (142.800.000 lei) cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 13 octombrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4668/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4702/2005. Comercial → |
|---|
