ICCJ. Decizia nr. 4997/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.4997/2005
Dosar nr. 1403/2005
Şedinţa publică din 25 octombrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta S.I.F. T. SA a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC C. SA Constanţa, anularea art. 1 pct. 2 al Hotărârii adunării generale a acţionarilor din 31 martie 2004, referitoare la repartizarea profitului net al anului 2003 cât şi obligarea ei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 6386/ COM din 16 iunie 2004, pronunţată de Tribunalul Constanţa, acţiunea a fost respinsă, ca nefondată.
S-a reţinut că art. 107 din OUG nr. 28/2002, instituie, în cazul societăţilor deţinute public, regula specială a publicării convocatorului şi a transmiterii unei înştiinţări C.N.V.M. şi pieţei reglementate pe care se tranzacţionează valorile mobiliare emise de societate.
În cauză convocarea adunării generale a acţionarilor a fost publicată în ziarul C.L. din data de 11 august 2004 şi în M. Of. al României partea a IV-a din 12 martie 2004.
De asemenea, pârâta a transmis, la data de 12 martie 2004, înştiinţările impuse de textul de lege invocat către C.N.V.M. şi R.A.S.D.A.Q.
În ce priveşte participarea la profit, decisă în considerarea calităţii de administratori şi de salariaţi ai societăţii pârâte, s-a arătat că nu se poate reţine că prin hotărârea atacată s-a urmărit favorizarea unor asociaţi, în detrimentul altora.
Împotriva acestei hotărâri, în termen, a declarat apel reclamanta, solicitând admiterea lui, schimbarea în tot a acesteia, în sensul admiterii acţiunii.
Curtea de Apel Constanţa, prin Decizia nr. 6 din 13 ianuarie 2005, a respins ca nefondat apelul.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta S.I.F. T. a solicitat admiterea lui şi modificarea în tot a deciziei atacate, admitere apelului şi schimbarea sentinţei în sensul admiterii acţiunii şi anulării hotărârii A.G.A. din 31 martie 2004 a intimatei pârâte în partea privitoare la repartizarea profitului net pe anul 2003.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se susţine în esenţă, că au fost încălcate prevederile art. 178 alin. (4) din Lege nr. 31/1990, prin aceea că s-a hotărât distribuirea acţionarilor administratori a 9,46 % din profitul societăţii, iar acţionarilor-salariaţi a 34,61 % din profitul societăţii, fără a stabili şi distribui dividende pentru acţionarii societăţii, fapt de natură să lezeze dreptul acestora din urmă de a participa la repartizarea profitului şi încasarea dividendelor pentru exerciţiul financiar 2003. Această modalitate de repartizare a profitului încalcă şi prevederile art. 94 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, în sensul că acţiunile din aceeaşi categorie emise de pârâtă trebuie să acorde drepturi egale posesorilor acestora.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea constată că acesta este nefondat.
Potrivit art. 178 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, în forma anterioară modificării prin Legea nr. 161/2003, fondatorii, administratorii şi personalul societăţii vor participa la beneficii, dacă aceasta este prevăzută în actul constitutiv ori, în lipsa unor asemenea prevederi, a fost aprobată de adunarea generală extraordinară iar, potrivit alin. (5) al aceluiaşi articol, în toate cazurile, condiţiile participării se vor stabili în adunarea generală pentru fiecare exerciţiu financiar.
Având în vedere aceste prevederi precum şi dispoziţiile art. 35 din contractul colectiv de muncă pe anul 2004 adunarea generală a hotărât repartizarea unei cote din profitul anului 2003 salariaţilor, iar societatea intimată a şi plătit salariaţilor participarea la profit conform dispoziţiilor de plată din data de 21 mai 2004.
Motivul invocat de recurentă apare ca nefondat având în vedere că hotărârea adunării generale vizează repartizarea profitului obţinut în anul 2003, iar modificarea art. 178 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, prin Legea nr. 161/2003 a intervenit abia la 21 aprilie 2003.
De altfel intimata susţine prin întâmpinare (dosar de fond) şi depune documente, potrivit cărora chiar recurenta reclamantă a repartizat o cotă din profitul pe anul 2003 salariaţilor şi administratorilor societăţii.
Faţă de cele de mai sus, Curtea urmează ca în temeiul art. 312 C. proc. civ., să respingă recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta S.I.F. T. SA Braşov, împotriva deciziei nr. 6 din 13 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Constanţa, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 octombrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4996/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 5004/2005. Comercial → |
|---|
